Panfora pune gaz pe foc la Curtici și Dorobanți: localnicii se tem că zona va deveni un deșert din cauza gazelor de șist / UPDATE: Reprezentanții societății sunt dispuși să se oblige prin protocoale că se abțin de la gazele de șist
Scandalul legat de exploarea gazelor de șist revine în actualitate. Panfora Oil&Gas, o subsidiară a grupului maghiar Mol, beneficiară a unui acord petrolier semnat cu Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM), nu renunță la perimetrul EX 6 Curtici.
Obligați, anii trecuți, să își amâne planurile, datorită eforturilor depuse de Asociația Salvăm Câmpia de Vest, cei de la Panfora au reușit să cumpere aproximativ cinci hectare de teren la Curtici și peste trei hectare la Dorobanți, prin intermediul unei case de avocatură din Arad. Din informațiile care ne-au fost puse la dispoziție de localnici, prețurile oferite au fost deosebit de atractive la prima vedere, 10.000 euro/hectar la Dorobanți și 15.000 de euro/hectar la Curtici, în condițiile în care prețul pieței este simțitor mai mic.
Update 1 Reprezentanții societății sunt dispuși să se oblige prin protocoale că se abțin de la gazele de șist
În cele din urmă am primit și punctul de vedere al societății Panfora Oil&Gas. Răspunzând întrebărilor noastre, reprezentanții firmei susțin că parcelele au fost achiziționate cu sprijinul unei firme de servicii juridice pentru a se asigura că toate cerințele legale sunt îndeplinite și că tranzacțiile sunt avantajoase atât pentru vânzători, cât și pentru Panfora, dar și că sunt interesați de achiziționarea sau concesionarea a încă unui lot cu o suprafață de câteva hectare, fără a menționa zona în care vor să facă achiziția.
„Panfora Oil & Gas este autorizată de Guvernul României și de Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru explorarea și exploatarea hidrocarburilor convenționale în perimetrul Ex-6 Curtici, în județul Arad, fiind obligată prin acordul său cu Guvernul să execute lucrările de explorare. Programul de explorare constă în efectuarea de măsurători 3D geofizice de suprafață și, într-o etapă ulterioară, în forarea a maximum 4 sonde pe terenurile achiziționate, în căutarea de hidrocarburi convenționale, petrol și gaze naturale, în formațiuni de roci convenționale. Panfora Oil & Gas nu are niciun fel de activități legate de gaze de șist și nu va folosi explozibili sau fracturarea hidraulică”, declară cei de la Panfora.
Referindu-se la drumul care „mușcă” din proprietatea unui sătean din Dorobanți, reprezentanții societății afirmă: „Panfora Oil & Gas a contractat un furnizor extern cu experiență din România pentru a obține permisiunile necesare pentru emiterea certificatelor de urbanism. Dacă documentația va include vreo eroare, o vom corecta pentru a asigura conformitatea deplină cu cerințele legale. Suntem dispuși să discutăm cu toți membrii comunității pentru a ne asigura că operațiunile noastre nu au impact asupra proprietăților lor.”
Cât despre eventualele garanții că nu caută gaze de șist, cei de la Panfora susțin că sunt dispuși să semneze protocoale prin care să se angajeze că fac nimic pentru a scoate gaze de șist. „Panfora Oil & Gas nu caută gaze de sist în nicio zonă din perimetrul EX-6 Curtici. De altfel, așa cum arată clar datele preliminare ale companiei, perimetrul Ex-6 Curtici nu are potențial de gaze de sist. Compania a semnat un acord cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) care specifică obligațiile legale ale companiei în ceea ce privește perimetrul Ex-6 Curtici, iar acordul nu include activități legate de gazele de șist sau alte resurse neconvenționale. ANRM a certificat că Panfora Oil & Gas nu a prezentat niciodată specificații legate de gazele de șist. Întregul perimetru Ex-6 Curtici nu este și nu va fi în niciun fel legat de gazele de șist. Totodată, legislația în vigoare prevede clar că toate companiile de explorare și producție trebuie să respecte integral angajamentul convenit cu ANRM. Compania trebuie să furnizeze ANRM datele geofizice colectate, care vor deveni proprietatea statului român. În plus, Panfora Oil & Gas este dispusă să semneze protocoale cu efect legal cu comunitățile locale și proprietarii de terenuri, angajându-se astfel să se abțină de la orice activități legate de gazele de șist, atât în cadrul explorării, cât și al producției, pe întregul perimetru EX-6 Curtici și pe întreaga durată a operațiunilor”, mai spun cei de la Panfora.
Conform reprezentanților societății, programul de explorare constă în efectuarea de măsurători 3D geofizice de suprafață și, într-o etapă ulterioară, în forarea a maximum patru sonde, în căutarea de hidrocarburi convenționale, petrol și gaze naturale, în formațiuni de roci convenționale. „Panfora Oil & Gas nu are niciun fel de activități legate de gaze de șist și nu va folosi explozibili sau fracturarea hidraulică”, au ținut să precizeze reprezentanții firmei, care mai spun că sunt în căutare de hidrocarburi convenționale, petrol și gaze naturale, în formațiuni de roci convenționale, situate la adâncimi maxime de 2.000 de metri, în timp ce gazele de șist sunt situate mult mai adânc.
În aceste condiții, oamenii din zonă, care se tem de nenorocirile pe care le-ar putea provoca gazele de șist, sunt din nou în pragul revoltei. Având în vedere starea de spirit din zonă, reprezentanții autorităților locale din Curtici și Dorobanți s-au întâlnit, astăzi, peentru a analiza situația, delegația de la Curtici fiind condusă de primarul Bogdan Ban, iar cea de la Dorobanți de primarul Korondi Jozsa-Erica. La discuții au participat și Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici și Florin Bornea, avocatul Asociației Salvăm Câmpia de Vest, care se luptă de ani de zile în instanță împotriva gazelor de șist. De altfel, Bornea susține că Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit un termen pe 17 septembrie în dosarul în care se cere anularea acordului petrolier dintre Panfora și ANRM. O soluție favorabilă dată în septembrie de Înalta Curte ar tranșa lucrurile, însă până atunci, localnicii care se opun gazelor de șist se tem de efectele operațiunilor pe care le-ar putea face Panfora în perioada următoare.
„Un nou Cernobîl”
De asemenea, se tem că în ciuda asigurărilor pe care le-au primit, de la reprezentanții Panfora, care afirmă că nici nu se pune problema să se caute gaze de șist, Curticiul și Dorobanțiul ar putea deveni un al doilea Cernobîl, dacă gazele de șist vor fi găsite totuși... deși nu sunt căutate. De altfel, avocatul Bornea le-a spus celor prezenți că afirmațiile privind lipsa interesului față de gazele de șist vin ca urma a unei soluții a Înaltei Curți de Casație și Justiție care nu face nicio diferență între gazele convenționale și cele de șist, noțiunea de gaz de șist neexistând în legislația românească.
Nu trebuie uitat nici faptul că potrivit unui plan trimis Primăriei Dorobanți, cei de la Panfora au prevăzut că intrarea pe un drum de acces spre terenurile cumpărate va fi lărgită pentru a permite ca mașinile de mare tonaj să poată lua curba, fără ca proprietarul parcelei pe care ar urma să se extindă drumul să își fi dat acordul.
Efecte catastrofale
Cei doi primari, Korondi Jozsa-Erica și Bogdan Ban au fost reținuți în declarații, deși și-au manifestat deschis îngrijorarea pentru riscurile la care sunt supuse comunitățile pe care le reprezintă, dar și zonele învecinate. Edilii susțin că sunt alături de oameni și că susțin acțiunile Asociației Salvăm Câmpia de Vest. Dimitrie Muscă, directorul CAI Curtici, a fost însă categoric, cerându-le tuturor arădenilor să se solidarizeze, pentru că efectele exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică sunt catastrofale. „Toată lumea trebuie să iasă la luptă, pentru că fracturarea hidraulică este foarte periculoasă. Am avut și discuții amicale, la o cafea, și cei trimiși să facă explorări și-au dat arama pe față. Mi-au spus că aici sunt 100% gaze de șist. Fracturarea hidraulică presupune cel puțin 25 de tone de chimicale, unele nici n-au fost încă descifrate, unele sunt cianuri, substanțe folosite la ruperea rocii și punerea în mișcare a gazelor. Aceste substanțe interferează cu pânza freatică, care aici este la 2,5 metri, și o otrăvesc. Trebuie să știți că rădăcina porumbului este la 2,5 metri, rădăcina lucernei ajunge la 12 metri. Automat, bagă otrava în toate plantele. Cer arădenilor să fie alături de noi. Să nu-și facă iluzii că ei nu sunt afectați, pentru că otrava va ajunge și în pânza freatică a municipiului”, a declarat Muscă. Acesta a continuat, susținând că dacă nu se va lua atitudine, și arădenii vor avea ocazia să vadă cum arde gazul din apa care curge la robinete și arată cu degetul înspre Victor Ponta, pe care îl acuză că a dat undă verde acordului petrolier în baza căruia Panfora a venit în Câmpia de Vest. „Ponta a semnat acel acord petrolier, iar documentul a clasificat. Și așa suntem județul cu cele mai multe cazuri cancer din țară. Arădeni, dacă țineți la copiii voștri și la viitorul lor, dați-ne o mână de ajutor! În America, unde s-au exploatat gazele de șist s-a deșertificat zona, dacă nu era deșert înainte. Câmpia de Vest aproape că poate ține cu mâncare întreaga țară”, a mai spus Dimitrie Muscă.
Deși am dorit să prezentăm și punctul de vedere al Panfora Oil&Gas, drept pentru care i-am contactat pe reprezentanții societății, aceștia nu au răspuns încă solicitării noastre. Revenim cu poziția celor de la Panfora de îndată ce o vom obține.