De asemenea Campinatul Național de Enduro Cross, unde Sebișul a fost singurul oraș partener la acest sport, astfel că Sebișul a devenit unul dintre cele mai active orașe și din punct de vedere cultural, nu numai eonomic, din județul Arad. Desigur acest lucru ține extrem de mult de voința și implicarea primăriei, a primarului în mod deosebit, Feieș Petru, care este foarte deschis la tot ceea ce aduce un plus de valoare orașului la care ține din tot sufletul.

Pentru mine personal, este o plăcere întotdeauna când ajung la Sebiș, fiind un oraș liniștit, cu oameni calzi, prietenoși, orașul este cochet cu centrul frumos aranjat cu parcuri și verdeață. Începând de vineri, 2 iunie de la orele 20, până ieri 4 iunie, Sebișul a fost în sărbătoare, o sărbătoare a muzicii, a veseliei și a frumosului. Dacă în anii trecuți eram prezent la acest frumos eveniment în serile cu muzică folk, iată că în acest an am ajuns în seara cu muzică populară cu mult folclor, unde am întâlnit din nou oameni dragi, copii minunați în frumoasele costume populare și ansambluri de dansuri de pe frumoasa vale a Crișului.

Nu pot să nu amintesc că Valea Crișului Alb este o adevărată vatră de folclor a județului Arad, nicăieri  in județ nu sunt atât de multe ansambluri de dansuri populare ca pe Valea Crișului, mai ales între Șicula-Ineu și până la Pleșcuța, însă nu trebuie uitat nici ansamblul de dansuri din Groșeni, Hășmaș, Beliu,  Dezna sau Nadăș, ori Pădureanca din Chisindia, adevărate vetre folclorice autentice care duc cu mândrie tradiția și portul popular al zonelor de unde provin.

La festivalul de la Sebiș au participat câteva dintre aceste ansambluri de pe Valea Crișului, dar și fanfara de la Almaș care a și făcut deschiderea programului artistic prin frumoasele piese interpretate la instrumentele de suflat, conduși de domnul Voicu Șandru. Fanfara Bisericii Ortodoxe din Almaș este activă din 1934 și acum are în componență 27-30 membri cu vârste între 9 ani și 52 de ani, printre care și fete.

Astăzi o fanfară este aproape unicat și totuși la Almaș și Cil această tradiție nu a dispărut. Cu mulți ani în urmă Buteniul era renumit pentru frumoasele fanfare a bisericilor ortodoxe și baptiste, însă iată că Almașul continuă această frumoasă tradiție, lucru care la nemți este ceva inegalabil și nelipsit la orice manifestație.

Trebuie să recunosc că ador fanfara și Polka în mod deosebit, ador instrumentația la clape, iar armonia muzicală a acestor instrumente fie acordeon, orgă sau armonica sârbească, ori mandolina în mâna unei frumoase sârboaice, fac muzica plăcută.

Almașul este renumit în județul Arad pentru Festivalul Fanfarelor care are loc anual la  Zilele Comunei Almaș, iar atunci când au interpretat ultima piesă pe scena din Sebiș ,,Noi suntem ai României” am simțit fiori pe spate și am văzut oameni din public care cântau alături cu fanfară oameni care simt românește.

Următorii pe scenă au fost copiii de la Dezna ,,Mugurași de primăvară”, ansamblul de dansuri care a lăsat publicului o impresie excepțională, dar ceea ce a atras atenția tuturor a fost o fetiță de doi ani și zece luni, se numește Aniela,este din Dezna, care dansa în ansamblu alături de cei mai mari. Din curiozitate am întrebat cine este „puiu mic”. Mi s-a spus așa „Venea cu sora ei mai mare la repetiții la dansuri și tot privea la cei mari cum exersează, apoi într-o zi a zis „merg pe scenă” și a pornit la joc alături de formație”.

Dacă până astăzi Silviu de la Groșeni era și încă este simpatia tuturor, iată că și Aniela este o nouă minune a dansului popular. Felicitări instructorului – coregraf Adrian Balog care a știut să pună în valoare acest minunat talent. Ansamblul de dansuri Junii Cetății Dezna, Ansamblul Pădureanca din Chisindia cu frumoasele lor costume populare au fost din nou la înălțime, apoi au urmat ansamblul de dansuri Druscelile de la Bârsa care nu mai au nevoie de prezentare pentru că sunt cunoscuți în toată țara. La Bârsa se joacă așa cum se bea apă, acolo este „capitala” cântecului și jocului popular de pe Valea Crișului, iar „Ștabul de la Bârsa” este o dovadă vie a ceea ce vă spun.

Soliști vocali au fost Elena Voichița Suba, Roberta Tomșa, Mădălina Matcău, Dalia Suba, Maria Condea, Alex Pop din Sebiș care a urcat prima dată în fața publicului pe scenă și căruia îi urăm mult succes, apoi binecunoscuta Cosmina Brădean, o fiică a comunei Chisindia și „Rapsozii Zărandului” conduși de domnul Petrică Pașca cu solistele Cornelia Căprariu Roman și Malvina Nagy, iar prezentator a fost o  doamnă mult îndrăgită de public, Elena Voichița Suba.

Mult așteptatul Fuego (Paul Surugiu) a adus bucuria în sufletele oamenilor prin frumoasele piese interpretate, printre care și piesa „Casa părintească nu se vinde” și alte piese foarte cunoscute care au făcut din seara de vineri o seară a frumosului și bucuriei pentru toate vârstele.

Copiii și nu numai ei, au fost încântați să-și facă poze cu Fuego, pentru că la Sebiș este obiceiul ca după terminarea programului unui star al muzicii, copiii să-și aștepte favoritul la intrarea în primărie pentru poze și autografe, care apoi prin intermediul facebook-ului duc frumusețea și faima spectacolului de la Sebiș în fiecare an.

Focul de artificii organizat de Primăria Sebiș a fost de excepție, prin milioane de steluțe colorate care luminau cerul deasupra orașului de pe Criș, întregind frumusețea nopții de vineri. Apoi în serile următoare, Sebișul a avut parte de alte spectacole minunate susținute de Feli, Vescan, Ioana Ignat, Ducu Bertzi, To Day, Matteo și Sore, iar prezentator a fost Florin Mihoc.

Trei seri frumoase, pentru toate gusturile, în care fiecare om prezent s-a bucurat de muzică și dans sau poate de întâlnirea cu oameni dragi, pentru că  în viață trebuie să ne și bucurăm fie și de puținele momente care ni se oferă, pentru care trebuie să mulțumim  celor care s-au implicat în acest frumos festival al muzicii la Sebiș, acest frumos și liniștit oraș unde frumosul este întotdeauna la el acasă.