Încă  odată Filiala Arad a Confederaţie Patronatului Român, prin vocea preşedintelui Ioan Marin Crişan şi a vicepreşedintelui Marcel Măinescu vor să tragă un semnal de alarmă asupra pericolui  aplicării abusive a controalelor făcut firmelor.

Având drept scop  scop salvarea firmelor de la faliment Patronatul Român a luat atitudine. Pornind de la prevederile  art. 74 şi art75 din  Constituţia României care prevede că:

ARTICOLUL 74

Iniţiativa legislativă

(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

ARTICOLUL 75

Sesizarea Camerelor

(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.

(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.

(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.

(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.

(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.

Patronatul Român a iniţiat o serie  de propuneri de modificare a legislaţiei aflate în vigoare dorind să vină în sprijinul investitorilor români.

Dacă săptămâna trecută discutam despre faptul că “Scopul autorităților de control trebuie să vizeze, în primul rând, “Lupta împotriva coruptiei, fraudei și evaziunii fiscale”, acum doresc ca prin intermediul dumneavoastră să sensibilizez forţele politice să ţină cont de vocea patronetelor care reprezintă la nivel de arad 120 de firme cu 14500 de angajati, iar la nivel naţional repezentăm vocea a 6500 de firme şi 680.000 de angajati, acum dormi concret ca în  LEGEA  207/2015 privind Codul de procedură fiscală să fie modificată după cum urmează:

După art. 9 să fie introdus art. 9.1

Iată ce prevede art. 9

art. 9 – “Dreptul de a fi ascultat” care are următorul conţinut

ART. 9

Dreptul de a fi ascultat

(1) Înaintea luării deciziei, organul fiscal este obligat să asigure contribuabilului/plătitorului posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei.

(2) Organul fiscal nu este obligat să aplice prevederile alin. (1) când:

a) întârzierea în luarea deciziei determină un pericol pentru constatarea situaţiei fiscale reale privind executarea obligaţiilor contribuabilului/plătitorului sau pentru luarea altor măsuri prevăzute de lege;

b) cuantumul creanţelor fiscale urmează să se modifice cu mai puţin de 10% din valoarea creanţei fiscale stabilită anterior;

c) se acceptă informaţiile prezentate de contribuabil/plătitor, pe care acesta le-a dat într-o declaraţie sau într-o cerere;

d) urmează să se ia măsuri de executare silită;

e) urmează să se emită deciziile referitoare la obligaţiile fiscale accesorii.

(3) Audierea se consideră îndeplinită în următoarele situaţii:

a) contribuabilul/plătitorul refuză explicit să se prezinte la termenul stabilit de organul fiscal în vederea audierii;

 b) contribuabilul/plătitorul nu se prezintă, din orice motiv, la două termene consecutive stabilite de organul fiscal în vederea audierii.

(4) Excepţia lipsei audierii poate fi invocată de contribuabil/plătitor odată cu formularea contestaţiei depuse potrivit prezentului cod.

(5) La stabilirea termenelor prevăzute la alin. (3) devin aplicabile prevederile art. 6 alin. (3).

Iată care este viziunea Patronatul Român, care  prin vocea preşedinţilor filialelor judeţene are următoarea

PROPUNERE  DE COMPLETARE A LEGII 207/2015

privind Codul de procedură fiscală

Articol unic – După art. 9 din Legea nr.  207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 9.1,  cu următorul cuprins:

„Art. 9.1 Dreptul de consiliere (indrumare)

(1) Organele fiscale au obligaţia ca, de la derularea inspecţiei fiscale şi până la aplicarea sancţiunii, să consilieze contribuabilii în vederea remedierii aspectelor neconforme.

(2) Pentru realizarea consilierii, organul de control încheie un proces - verbal  care  face referirere la  aspectele neconforme  şi se stabilesc termele de remediere. Controlul se reia  într-un interval  de timp  ce nu poate  fi mai mic de 10 zile.

(3) Sancţiunile  şi oricare alte  dispoziţii  obligatorii înscrise în actul de control sunt nule de drept  dacă  s-au  dispus fără  întocmirea  procesului - verbal  prealabil, cu acordarea termenului de  remediere.

(4) Organele fiscale  care,   prin  efectul legii, pot efectua  un control inopinat, conform art. 134, sau când sunt sesizate sau se autosesizeaza/constată   fapte flagrante, se exceptează  de la procedura consilierii.

Aşa cum pevede Constituţia României, Patronatul Român întruneşte prevedeile art. 74, având cele 5000 de semnături necesare iniţierii propunerilor legislative.

Ioan Marin Crişan preşedintele Filialei Arad a Confederaţie Patronatului Roman a declarat: „Dorim ca organele de control să înceapă cu consilierea nu direct cu măsurile drastice, adică cele a aplicării unor amenzi mari şi greu de suportat. De aceea în calitate de preşedinte al Filialei Arad a Confederaţie Patronatului Român  mă alătur colegilor mei din ţară  pentru a iniţia propunerea de modificare a legislasţei în vigoare. Deoarece Patronatul Român preprezintă la nivel naţional interesele a peste 6300 de firme cu peste 680.000 de angajaţi, dispunem de prevederile  art. 74 şi 75 din Constituţia României care  prevedea ca fiecare judeţ să depună un număr de 500 de semnături. La nivelul judeţului Arad, Filiala Arad a Confederaţie Patronatul Român reprezintă interesele a 145 de firme cu peste 16.000 de angajaţi, iar acest lucru e important deoarece ne putem face auzite vocile. Nu putem avea un stat care să dea bunuri şi servicii publice de mare calitate fără să aibă o colectare foarte bună şi fără să aibă companii puternice. Faţă de restul Europei, avem cheltuieli bugetare per PIB foarte mici şi asta pentru că în mare parte veniturile bugetare per PIB sunt foarte mici aici.

Rolul preventiv, de consiliere,  al organelor fiscale şi de control este prezent în legislaţia statelor importante ale Uniunii Europene.

Pentru a avea un stat puternic este important să ne aliniem la legislaţia europeană, o legislaţie simplă cu efecte benefice asupra dezvoltării economice.”

În completare vicepreşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatului Român, Marcel Măinescu a făcut următoarele precizări:

„Prin aceste demersuri, dorim să venim în sprijinul tuturor firmelor, dar în special al firmelor mici şi mijlocii în vederea bunei desfăşurări a activităţilor eonomice pe care le intreprind acestea, dezvoltarea lor şi nu sufoacerea prin acţiuni contravenţionale consecutive. Desfăşurarea activităţilor economice în condiţii normale dau posibilitatea firmelor să-şi plătească corect şi la timp taxele şi impozitele către stat, şi aşa vom putea vorbi despre un stat puternic, cu firme puternice din punct de vedere economic.”