„S-a reținut faptul că, la sfârșitul anului 2015, perioadă în care se afla pe teritoriul Italiei, una dintre suspectele în cauză, a cunoscut o persoană de sex masculin, cetățean italian, despre care a realizat că avea disponibilități financiare ridicate, acesta fiind interesat să investească, în scopul obținerii de profit. Ca atare, suspecta i-a prezentat oportunitatea de a face anumite investiții financiare în România, cei doi păstrând legătura și după întoarcerea suspectei în țară.

Realizând că putea profita de naivitatea persoanei vătămate dar și faptul că, pentru a-l determina pe acesta să le vireze sume semnificative de bani, avea nevoie de sprijinul mai multor persoane, în anul 2016, suspecta împreună cu un alt suspect, concubinul său, au luat inițiativa constituirii unui grup infracțional, în care le-au cooptat și pe alte trei suspecte.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că suspecții au premeditat cu minuțiozitate activitatea infracțională, inventând o serie de situatii și fapte mincinoase, prezentate persoanei vătămate ca fiind reale, scop în care au conceput și folosit mai multe documente falsificate, menite să-i întărească convingerea persoanei vătămate referitor la realitatea demersurilor imobiliare pe care intenționau să i le propună, doar în scop de fraudare”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

Roluri bine determinate

Potrivit procurorilor, pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, suspecții au stabilit rolurile care le reveneau în cadrul grupului, astfel că, între martie 2016 – decembrie 2017, sub o identitate fictivă, suspecta în cauză a demarat discuțiile cu persoana vătămată, inducând-o în eroare, prin prezentarea mai multor situații nereale, care au determinat-o pe aceasta să vireze pe numele membrilor grupării suma totală de 608.655 euro.

„Astfel, la începutul anului 2016, suspecta a demarat contactele cu persoana vătămată, încercând mai întâi să se asigure de solvabilitatea acesteia și de disponibilitatea sa de a-i vira diferite sume de bani, sub diferite pretexte. Ca atare, suspecta i-a relatat persoanei vătămate faptul că se afla într-o mare dificultate financiară, deoarece trebuia să achite urgent terenul aferent casei în care locuieşte din România, în municipiul Arad şi care aparţine mamei sale, întrucât primăria urma să demareze procedurile de evacuare a familiei sale pentru neplata în întregime a terenului aferent casei.

Astfel, persoana vătămată a procedat la transferarea sumei de aproximativ 20.000 euro, atât din contul personal cât şi  prin servicii de transfer rapid de bani, iar la indicaţiile suspectei, sub pretextul că deţine o carte de identitate expirată, aceasta i-a solicitat persoanei vătămate ca suma  respectivă să fie virată pe numele celor alte două suspecte în cauză.

Ulterior, asigurându-se de disponibilitatea financiară a persoanei vătămate și cunoscând dorința acesteia de a investi în domeniul imobiliar, suspecta i-a  prezentat acesteia prima «oportunitate de investiţie imobiliară».

În acest sens, suspecta i-a prezentat, în mod fictiv, faptul că a identificat ca fiind de vânzare un imobil în municipiul  Arad, la o adresă inexistentă în realitate, a cărui valoare cerută de proprietarii - vânzători era în sumă de 65.000 euro, dar care a fost negociat de către aceasta până la suma de 50.000 de euro”, se mai arată în comunicat.

Individa a prezentat faptul că, imobilul în cauză, care urma să fie cumpărat pe numele său, necesita  renovări imediate, iar costurile acestora se ridicau la aproximativ 60.000 euro. Ulterior, după renovare, imobilul în cauză ar fi valorat 250.000 euro, sumă care, dupa revânzarea acestuia, suspecta s-a angajat că îi va reveni persoanei vătămate, fapt ceea ce nu s-a intamplat.

Astfel, în perioada martie 2016 – decembrie 2017, italianul a transferat suspectei, în mai multe conturi bancare aparţinând unor alţi membri ai grupării, suma cumulată de peste 110.000 euro. Sumele au fost transferate către un alt membru al grupului infractional, care a aderat la grupare în cursul anului 2016, cu scopul bine definit de a efectua transferurile şi retragerile de sume de bani transmise de către persoana vătămată. „Pentru a-și duce la îndeplinire rezoluția infracțională, suspecta i-a transmis persoanei vătămate, prin intermediul unei aplicaţii, mai multe fotografii, care reprezentau așa-zisul imobil care merita să fie cumpărat în vederea renovării și revânzării la un preț de cinci ori mai mare.

Ulterior, pentru a da credibilitate și mai mare situației nereale pe care i-a prezentat-o persoanei vătămate, periodic, pe tot parcursul anului 2017, suspecta  i-a trimis cetățeanului italian, prin aceeaşi aplicaţie, mai multe fotografii reprezentând muncitori care efectuează diverse lucrări de renovare. Respectivele fotografii, care atestau diverse stadii ale lucrărilor au avut drept efect câștigarea încrederii părții vătămate că investiția sa chiar s-a realizat și lucrările sunt în plină desfășurare.

Tot pentru câştigarea încrederii persoanei vătămate, suspecta i-a transmis acesteia mai multe fotografii reprezentând contracte de vânzare-cumpărare atât între părţi, cât şi aşa-zis autentificate notarial,  care atestau achiziţia imobilul descris anterior. În fapt aceste documente erau falsificate, fiind întocmite lapidar, conţinând mai multe greşeli de ortografie, gramaticale şi neavând nicio formă de înregistrare sau autentificare în cuprinsul acestora.

Într-o altă etapă, folosindu-se de mai multe persoane cu calități fictive (notar public avocat), suspecta a reuşit să–l inducă în eroare pe cetăţeanul italian cu privire la faptul că nu a putut efectua vânzarea imobilului aşa-zis  achiziţionat şi renovat anterior întrucât a contractat un împrumut de 25.000 euro, instituind ipotecă pe imobil şi încă o sumă de 15.000 de euro pe care a obţinut-o de la o altă persoană,  pentru care a lăsat  garanţie cartea sa de identitate”, mai spun procurorii.

Scenariu epuizat și... totuși

Respectivele sume de bani, prezentate fictiv ca şi împrumuturi, au fost  transmise ulterior suspectei de către persoana vătămată, în vederea achitării tuturor datoriilor şi radierii aşa-zisei ipoteci, pentru a se putea perfecta vânzarea imobilului şi pentru a putea fi  recuperate astfel sumele de bani.

În realitate însă, întreaga stare de fapt de mai sus privind achiziţionarea, renovarea, ipotecarea, ridicarea ipotecii şi revânzarea acelui imobil a avut un caracter fictiv, fiind inventată şi prezentată persoanei vătămate ca fiind reală, cu un singur scop, acela de a o determina să trimită sume de bani către membrii grupării.

„După epuizarea acestui scenariu, suspecta, folosindu-se de datele şi informaţiile nereale prezentate în prima etapă a înşelăciunii, a reuşit să-şi continue planul elaborat şi i-a prezentat persoanei vătămate o altă situaţie nereală, cu scopul de a-l determina să trimită sume de bani către membrii grupării. Astfel, suspecta i-a comunicat persoanei vătămate faptul că,  în trecut, a avut  un proces cu «Primaria Arad», privind unele taxe pentru un teren aferent casei mamei sale, iar la acel moment mai există un proces pe rol cu «Primaria Bucureşti», faţă de care are de achitat suma de 74.000 euro, după stingerea datoriei putând vinde atât imobilul renovat  (investiţia imobiliară prezentată anterior), cât şi casa mamei sale, primind pe amândouă suma de 750.000 euro.

În acest sens, suspecta i-a transmis persoanei vătămate, prin intermediul unei aplicaţii, înscrisuri cu titlul de somaţii primite de la Primaria Bucureşti, dintre care într-unul dintre ele era somată să plătească suma de 74.000 euro, cele două documente fiind nedatate, redactate lapidar, cu greşeli gramaticale şi de exprimare, fără a cuprinde toate elementele unui înscris oficial emis de primării.

De asemenea, suspecta i-a prezentat persoanei vătămate şi un înscris intitulat «act terminat cabinet avocat xxx»,  constând într-o filă A4 redactată tehnograf, în care era menţionată pretinsa sumă de 74.000 euro pe care suspecta o avea de plată pentru acel imobil. Pentru a determina persoana vătămată să trimită această sumă de bani, suspecta i-a comunicat cetăţeanului italian faptul că a identificat deja un cumpărător pentru imobilul mamei sale,  trimiţându-i în acest sens o aşa zisă promisiune de vânzare-cumpărare constând într-o filă A4 tehnoredactată pe trei rânduri: «cumparatorul xxx / contractul de cumparare vanzarea, va avea loc dupa achitarea sumei, de 74.000,00 euro.»

Pentru a determina persoana vătămată să trimită  suma de 74.000 euro necesară pentru rezolvarea situaţiei juridice a terenului,  suspecta a prezentat faptul că bunica sa a construit, în urmă cu 50 de ani, o casă pe un teren luat în concesiune de la statul român, achitând doar o parte foarte mică din valoarea terenului, iar in urma verificărilor efectuate prin intermediul unui notar, valoarea terenului ar fi mult mai mare, de aproximativ 500.000 euro, deoarece prin acea zona urmează sa se construiască autostrada”, mai susțin anchetatorii.

Pe fir intră și „avocatul firmei care trebuia să construiască autostrada”

În vederea susţinerii acestei stări de fapt evident falsă, suspecta i-a trimis persoanei vătămate, prin intermediul unei aplicaţii, un mesaj video, cu o straduță care se termina într-un câmp, indicându-i acesteia faptul  că, terenul aflat în continuarea închiderii străduţei, ar fi pretinsul teren deosebit de valoros prezentat. Pentru a întări cele prezentate, suspecta l-a pus în legatură telefonică pe cetăţeanul italian cu un bărbat care s-a recomandat a fi avocatul societăţii care urma sa construiască autostrada. În comunicarea purtată, bărbatul respectiv i-a confirmat părţii vătămate cele prezentate de către suspectă.

„Discuţiile pe tema achitării sumei de 74.000 de euro au continuat până în prezent, persoana vătămată primind constant de la suspectă mesaje tip SMS şi conversaţii prin intermediul unor aplicaţii, cu privire la această aşa-zisă afacere cu compania de autostrăzi”, mai susțin procurorii DIICOT.