Argumentele magistraților au fost următoarele: art. 16 din legea fundamentală care precizează că toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără discriminări și fără privilegii, ori această lege creează o categorie de venit suplimentar doar pentru o categorie de oameni, aleșii locali, și între aceștia s-ar crea discriminare; art. 38 din Constituție care precizează că nicio cheltuială bugetară nu poata fi aprobată fără sursă de finanțare, ori prevederile în actul normativ sunt vagi, nefiind indicată sursa de finanțare; natura juridică neclară a termenului folosit, dacă această indemnizație presupune o pensie sau un alt tip de venit, a transmis corespondentul Realitatea TV.

Trebuie spus că 16.300 de oameni ar fi beneficiat de această mărire, iar impactul bugetar anual s-ar fi rididat la 500 de milioane de lei.

La intrarea în sediul CCR, înainte de pronunțare, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că de legea pensiilor speciale pentru aleşi locali vor beneficia şi foştii lideri locali ai Partidului Comunist, pentru că foştii prim-secretari erau preşedinţi de consilii judeţene, iar secretarii de municipii erau primari.

"Problema este că dacă legea aceasta intră în vigoare beneficiază de pensie şi foştii prim-secretari de partid pentru că ei aveau şi calitatea de preşedinte de consiliu judeţean", a spus Zegrean, explicând în continuare că şi secretarii de municipiu erau şi primarii acelor municipii.

Întrebat dacă va depune cerere pentru a primi pensia specială de parlamentar, calitate avută anterior numirii la curte, Zegrean a răspuns: "Nu vă spun astăzi, încă nu vă spun, dar nu cred că aş rezista tentaţiei. O să am şi pensie de la curte, dar sigur, nu-i nimeni aşa bogat în România, mă refer la oameni care trăiesc din leafă, ca să-şi permită să renunţe la nişte bani".

Președintele CCR a mai spus că a aşteptat ca legea pensiilor speciale ale parlamentarilor să fie trimisă la curte pentru verificare, deşi toţi parlamentarii s-au lăudat la televizor că vor face sesizare și nu au făcut-o, până la acest moment. 

Pe 26 decembrie, Guvernul a sesizat CCR cu privire la unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene — Legea de modificare și completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, scrie agerpres.ro.

Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituție referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiți aleși locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale și neasigurarea finanțării pentru indemnizațiile nou create.

"În forma adoptată, există cel puțin 16.300 de potențiali beneficiari ai legii. Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. (...) Deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, și tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat", arată Guvernul.

Senatul a adoptat, pe 21 decembrie, proiectul de lege cu 86 de voturi "pentru" și o abținere. PNL a părăsit plenul în timpul votului.

Ce pensii iau aleșii pentru un mandat

- primarul general al Capitalei - 2.130 lei;

- şef de consiliu judeţean - 1.746 lei;

- primar municipiu reşedinţă de judeţ cu peste 150.000 de locuitori - 1.646 lei;

- primar comună cu până în 3.000 de locuitori - 1.009 lei.

În România sunt 16.931 localități, adică tot atâtea primării

- 103 municipii;

- 217 oraşe;

- 473 localităţi componente ale oraşelor;

- 2.861 sate reşedinţă de comună;

- 12.487 sate componente ale comunelor;

- 470 sate aparţinătoare municipiilor şi oraşelor.

Această iniţiativă legislativă aparţine a 29 de senatori şi deputaţi de la toate partidele. Dacă liderul PNL, Vasile Blaga, a anunţat că senatorii liberali nu vor vota proiectul înscris pe ordinea de zi pentru luni, de la PSD, Valeriu Zgonea a susţinut că aleşii locali merită "un anumit respect" din partea statului şi, în absenţa unor astfel de pensii, va fi greu să aibă "o anumită integritate".

Potrivit proiectului de lege, cuantumul indemnizaţiior pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, care nu poate fi mai mic de 2 ani de activitate de primar şi viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.

Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă ar urma să fie suportat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Potrivit iniţiativei legislative, nu vor beneficia de indemnizaţia pentru limită de vârstă persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea, în calitate de primar şi viceprimar, preşedinţe şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

De indemnizaţia pentru limită de vârstă, potrivit legii, ar trebui să beneficieze şi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au avut anterior intrării în vigoare a legii amintite această calitate.

Proiectul a fost adoptat, tacit, de către Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.

Sursa realitatea.net