Cititul era impoartant pentru mine şi prietenii mei pentru că ne oferea un divertisment extraordinar faţă de orice altceva am fi putut face în vacanţă. Nu îmi pot imagina cum ar fi fost toate vacanţele acelea lungi fără citit. Probabil nişte vacanţe triste. Aşa cum nu-mi pot imagina cum poate fi pentru un copil din zilele noastre să îşi dorească să citească şi să nu aibă cărţile atât de necesare.

O metodă de combatere a analfabetismului funcțional

Cititul de plăcere este o modalitate foarte bună de combatere a analfabetismului funcţional. Poate cea mai bună. Literatura de calitate îi familiarizează pe micii cititori cu limba literară, îi obişnuieşte cu formulări mai sofisticate şi îi ajută să înveţe cuvinte noi. Sigur că limba are o latură funcţională, însă din punctul meu de vedere, pentru a putea descifra mesajul de pe un prospect, o reţetă sau indicaţiile tehnice de folosire a unui aparat trebuie să începem prin a descifra texte literare - de la poezii frumoase pentru copii, versuri de cântece îndrăgite, la început, până la romane sau piese de teatru pentru copii. Adesea copiii din comunităţi defavorizate nu folosesc şi chiar nu cunosc limba literară. Pentru această categorie lectura este vitală, nu numai pentru a exersa cititul, ci şi pentru îmbogăţirea vocabularului şi îmbunătăţirea comunicării. Practic prin lectura unor texte literare aceşti copii îşi perfecţionează nu doar cititul, ci îşi dezvoltă vorbirea, modul de exprimare şi de înţelegere, nu numai a textului scris, ci şi a oricărui tip de mesaj. Sigur că este important pentru un copil să poată descifra un prospect sau o reţetă, o ofertă de vânzare sau un afiş al unui eveniment sau orice alt tip de text informativ, dar motivaţia copilului de a înţelege un astfel de text este mult mai mică, pe când plăcerea stârnită de un text literar poate reprezenta o motivaţie foarte puternică. Un text literar este mai atractiv pentru copil decât unul tehnic şi astfel este posibil ca acel copil să fie mai dispus să facă efortul de a înţelege acel text, în ciuda unei topici mai sofisticate sau a faptului că textul conţine cuvinte noi. În scurta mea experienţă de învăţătoare am observat că indiferent de gradul de cultură şi de mediul din care provin, copiii aleg în mod intuitiv textele literare de calitate. E un semn pentru mine că efortul de a le pune la dispoziţie cărţi de citit nu este în zadar.

În ce priveşte textele pe care le recomandăm unui copil pe care vrem să-l atragem spre citit aş spune că cea mai mare greşeală a noastră, a adulţilor, părinţi sau profesori este să le judecăm preferinţele. De multe ori opera unui anumit scriitor este ridicată în slăvi, este lăudată şi copilul se simte cumva obligat să spună că îi place. Se întâmplă chiar ca adulţii să îl eticheteze ca incult sau nesimţit pe cel care are curajul să exprime o opinie diferită de cea oficială. Cred că trebuie să lăsăm celor mici libertatea de a le plăcea sau nu o anumită carte, indiferent cât de mult ne-a plăcut nouă acea carte şi indiferent de cât de consacrat e autorul ei. Şi mai trebuie să acceptăm că între generaţia noastră şi cea a copiilor noştri a intervenit o diferenţă culturală şi că în limbă au intervenit anumite schimbări care s-ar putea să-i descumpănească pe micii cititori, să-i împiedice să vadă încă de la început valoarea unei opere literare. Atunci când e mic, un copil nu este interesat de notorietatea autorului. El trebuie să rezoneze cu opera literară. Să găsească acolo ceva care să-l amuze sau să-l emoţioneze, ceva care să-i stârnească interesul. De aceea eu cred că este important să recomandăm cititorilor începători cărţi actuale, mai uşor de descifrat din punct de vedere lingvistic şi care descriu situaţii cât de cât familiare copiilor din ziua de azi. După ce au citit o carte sau două de acest fel, cred că micii cititori sunt mai pregătiţi să accepte diferenţele culturale şi lingvistice dintr-o carte scrisă de un clasic al literaturii pentru copii. Şi mai cred că o activitate foarte utilă în acest demers al atragerii spre lectură este cititul de către un părinte sau cititul în clasă, de învăţător. Cred că această activitate are şi o componentă terapeutică, dar nu la acest lucru aş vrea să mă refer aici. Atunci când i se citeşte copilul învaţă să fie atent, să se concentreze asupra cărţii, se bucură de aventurile din carte, are cu cine să împărtăşească bucuria provocată de lectură, dar este scutit de efortul de a citi şi se simte, deci, în avantaj. După ce l-am obişnuit cu cititul în diverse contexte (seara la culcare, într-o călătorie mai lungă cu trenul, în clasă, într-o oră cu un program mai lejer), copilul va fi cu siguranţă curios de continuarea aventurii din carte şi va încerca în cele din urmă s-o afle fără să mai aştepte ajutorul nostru, al adulţilor.

Alături de noi

Fundaţia Alber a fost alături de noi la ambele ediţii ale proiectului Lectura ne face mai buni finanţând la prima ediţie dotarea bibliotecii Liceului Tehnologic Vinga şi apoi cumpărarea cărţilor de premii pentru copiii din Corpul B al aceleiaşi instituţii şcolare.

„Proiectele pe care le finanţăm sunt axate pe educaţia tinerilor. Sunt proiecte care se desfăşoară în Arad, Timişoara şi împrejurimi. Ne interesează ca acţiunile din proiect să aibă efecte pe termen lung, iar unul dintre aspectele la care suntem foarte atenţi este sustenabilitatea. În ceea ce priveşte modul de finanţare, lucrăm pe baza procedurilor definite şi publicate pe site-ul nostru. Tipurile de finanţare sunt de două categorii: finanţări de proiecte punctuale, pe termen scurt, pe baza de concurs organizat de patru ori pe an şi finanţări de proiecte strategice pe bază de concurs organizat în luna noiembrie cu aplicabilitate începând cu anul urmator, cu desfăşurare pe un termen mai lung.  Deciziile în vederea finanţării proiectelor se iau de către cei cinci membri ai consiliului director. Aceştia au de parcurs o serie de criterii de evaluare menţionate în procedurile fundaţiei. În ce priveşte Lectura ne face mai buni am fost atraşi de scopul proiectului, de a pune la dispoziţia copiilor din medii defavorizate cărţi de citit. Proiectul a intrat în sesiunea de concurs din luna mai împreună cu alte zece proiecte participante. Membrii consiliului director au decis, în urma evaluarii proiectelor, finantarea a două proiecte care se încadrau atât în criteriile stabilite cât şi în disponibilităţile financiare alocate. Lectura ne face mai buni ediţia a II- a fost cel de-al doilea fericit câştigător captând încă o dată atenţia juriului”, susține Giulia Neamţu, reprezentanta Fundaţiei Alber.

Proiectul Lectura ne face mai buni a ajuns, aşa cum am spus, la cea de-a doua ediţie şi este derulat de Asociaţia Grupul pentru Management şi Mediere Culturală la Liceul Tehnologic Vinga, fiind finanţat de Fundaţia Alber. Acţiunile din cadrul ambelor ediţii au vizat punerea la dispoziţia copiilor, mai ales a celor provenind din medii defavorizate, de cărţi care să conteze, dar şi promovarea lecturii ca mijloc de învăţare şi ca modalitate de petrecere a timpului liber.

Cristina Lazurca

Fotografii realizate de Ciprian Hord