Domnule europarlamentar Gheorghe FALCĂ, faceți parte din Grupul PPE – Partidul Popular European, cel mai puternic grup din Parlamentul European. Cum ați acționat concret, din punctul de vedere al grupului pe care îl reprezentanți atunci când pandemia a cuprins Uniunea Europeană?

Pandemia, criza sanitară și amenințarea globală resimțită de toate țările ne-a arătat că este absolut necesar ca întreaga Uniune Europeană să acționeze integrat și unitar. Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a venit cu un plan de acțiuni eficiente la nivelul Uniunii Europene, un plan care a vizat în primul rând îmbunătățirea capacităților statelor membre în prevenirea și gestionarea crizei. Am înțeles încă din primele momente că nu se pot închide frontierele pe termen nelimitat și fiecare stat în parte nu va putea să încetinească răspândirea virusului. Gestionarea acestei situații de criză sanitară reprezintă pentru Europa un moment crucial și definitoriu. Modul în care înțelegem să acționăm va determina puterea Uniunii după această criză, dar și viitorul economic al Europei.

Singuri nu putem depăşi o criză de această magnitudine, iar Grupul PPE din Parlamentul European a fost cel care a înțeles și a venit rapid cu soluții. Vorbim de „Pactul de Solidaritate”, un pact ce cuprinde măsurile imediate pentru combaterea virusului, dar și pentru ajutarea celor afectaţi, protejarea familiilor, a lucrătorilor şi a celor mai vulnerabili. Solidaritatea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și  susţinerea întreprinderilor, dar şi un plan pe termen lung pentru a consolida răspunsul Europei la astfel de crize în viitor.

Cât de importat este acest „Pact de Solidaritate” și cum se transpune în alocările financiare, pentru că în această perioadă fiecare țară se uită în vistieria proprie și așteaptă o soluție, cel mai probabil de la Uniunea Europeană.

Noi, popularii europeni, am propus crearea unui fond de solidaritatea al Uniunii Europene. Practic, vorbim de cel puţin 50 de miliarde de euro constând în până la 20 de miliarde de euro prin subvenţii şi până la 30 de miliarde de euro în împrumuturi, garantate de bugetul UE. Consider că acest sprijin este răspunsul prompt al Uniunii pentru toate statele membre, întrucât fiecare dintre ele au făcut eforturi financiare deosebite în sectorul de sănătate în această perioadă de criză. În mod clar fiecare stat a fost nevoit să își regândească prioritățile, sănătatea devenind cea mai importantă dintre ele. Însă nu doar acum sănătatea s-a dovedit extrem de importantă, ci și pe viitor, sectorul acesta fiind unul în care investițiile trebuie să continue.

Referindu-mă acum la Pactul de Solidaritate susținut de Partidul Popular European trebuie să precizez că acesta are cinci piloni importanți: răspunsul unit la provocările din domeniul sănătății; acțiunile în ce privește măsurile de distanțare socială; asigurarea infrastructurii critice; ajutorarea persoanelor, afacerilor și regiunilor cele mai afectate acum; planul pentru viitorul Uniunii.

Văzând aceste direcții este clar că vorbim de o nouă abordare în Uniune, de o schimbare a politicilor și a percepției din fiecare țară.

Da. Tocmai pentru că atunci când vorbim de politicile din educație, sănătate sau turism nu vorbim de o  direcție unitară, comună, ci de politici individuale, în Grupul PPE am început să lucrăm la creionarea unor politici comune. Primul pas a fost făcut în sănătate ca urmare a crizei de COVID-19. Criza ne-a arătat că există diferențe foarte mari de nivel în finanțarea și dotarea sistemelor de sănătate naționale și tocmai de aceea trebuie făcute eforturi mari pentru a ajunge la o politică comună pentru a reduce inegalitatea dintre Est și Vest.

Ca să mă refer strict la situația României, noi, europarlamentarii Grupului PPE am solicitat fonduri pentru infrastructura medicală, pentru serviciile de sănătate și am reușit să aducem în România peste 680 de milioane de euro, bani aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene. Concret, prin implicarea PPE și a europarlamentarilor români din acest grup, 44 de unități subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), 7 unități ce țin de Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI (IGAv), precum și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) au beneficiat de echipamente. Pe lângă aceste măsuri, trebuie spus că Uniunea Europeană s-a implicat activ asigurând și finanțarea șomajului tehnic pentru lucrătorii grav afectați de această pandemie.

Ce ar fi de făcut de acum înainte? Cum credeți că se poate aplica Planul de Solidaritate pentru a ajuta Europa și implicit România să reușească să înfrângă această criză sanitară, dar fără doar și poate și una economică?

Privind din punct de vedere al sistemului de sănătate, PPE dorește înființarea unei rețele europene de spitale specializate în răspunsul pandemiei în fiecare regiune a Uniunii Europene. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să preia conducerea în dezvoltarea și producerea unui vaccin și să-l facă disponibil la nivel mondial și accesibil maselor. Tot referindu-mă la ceea ce înseamnă răspunsul rapid la criza sanitară, Uniunea a luat în calcul înființarea unui depozit „tampon” de materiale sanitare, un depozit care să deservească Uniunea Europeană în cazuri similare cu această criză. Aici, trebuie să subliniez că acest depozit va fi construit în România, ceea ce înseamnă un punct extrem de important pentru dezvoltarea infrastructurii medicale din țara noastră.

Mai departe,  Grupul PPE va încuraja pe viitor soluțiile digitale pentru combaterea crizei. Statele UE au nevoie de informații în timp util și precise pentru a putea combate o boală sau o altă criză asemenea acesteia. În acest sens, popular europenii propun înființarea unui centru european de coordonare pentru schimbul de date și informații cu privire la persoanele care vin în UE din străinătate ca mijloc de protecție a sănătății europenilor. În cele din urmă PPE a propus, la nivel european, o suveranitate strategică în domeniul sănătății, referindu-mă aici la evitarea viitoarelor deficiențe de medicamente esențiale, crearea unui stoc european comun și îmbunătățirea accesului și a disponibilității datelor de sănătate.

În plus, Pactul de solidaritate vine să sprijine toate sectoarele afectate prin crearea unui fond de ajutorare, dar și a unui plan pentru viitor. Aici aș menționa în mod distinctiv domeniul educației, acolo unde PPE a propus înființarea unei platforme educaționale la nivel european pentru învățământul online, la care toate școlile și universitățile din UE să aibă acces.

Concluzionând, Europa va trece peste această criză?

Da, Uniunea Europeană va trece peste această perioadă, unită, solidară și întărită. Dar, este la fel de important cum va reuși să depășească criză, ce efecte va genera această situația de urgență pentru fiecare stat și pentru Uniune. Respectând statul de drept și principiile europene, cheltuind banii europeni în mod eficient și responsabil pe sectoare și regiuni, Europa va putea depăși pandemia coronavirusului.