-6°C
Ați greșit grav, domnule Ilie Bolojan !
”Și atunci noi pentru ce mai luptăm?” (Winston Churchill)
Domnule Ilie Bolojan, am să încerc să traduc pe înțelesul tuturor întrebarea aparent retorică a lui Winston Churchill, provocată de propunerea de a se tăia fondurile culturii pe timp de război, căci primul ministru britanic, un om de o cultură vastă, conștientiza că, într-o lume tehnic avansată, diferența dintre un englez și un neamț o face doar cultura.
1. În momentul în care noi, Homo Sapiens, adică oamenii moderni, așa cum există rasa umană astăzi, ne-am ridicat în două picioare în jungla Africii, am privit mai întâi ”cerul înstelat (de) deasupra noastră” și apoi imediat (adică în câteva mii de ani !) am purces la cucerirea planetei Pământ.
Numai că, ajungând noi pe teritoriul actualei Europe, am întâlnit aici niște ”veri” mai îndepărtați, care ocupaseră deja ținutul cu puțin (mii de ani !) înaintea noastră și, deși semănau izbitor de mult cu noi, erau totuși, mai robuști, mai puternici, dar mai rudimentari decât noi, erau oamenii de Neanderthal (Homo Neanderthalensis).
Și atunci problema crucială care s-a pus era cum să ne recunoaștem noi între noi, în învălmășeala confuză a luptelor pe viață și pe moarte?!
Iar soluția găsită intuitiv de Homo Sapiens a fost PODOABA !!! Cercei în urechi, lănțișoare la gât, fețe pictate și, de ce nu, îmbrăcăminte din piei lucrate artistic.
Oamenii de Neanderthal însă erau domni prea gravi și prea preocupați cu problemele lor economice, pentru a se împopoțona cu asemenea mofturi artistice! ERAU !!!
2. Când strămoșii noștri, romanii, au cotropit Grecia antică, s-a întâmplat un fenomen unic în istorie, care a demonstart forța uluitoare a Culturii. Și anume gândirea romană s-a pomenit invadată mental de cea greacă, literatura și mitologia greacă, mult superioare celei romane, au cucerit definitiv cerul Romei și zeii celor învinși au învins zeii învingătorilor. Căci în cultură nici măcar Dumnezeu nu judecă după cele ”10 Porunci”, ci după cu totul alte criterii. Și, răzbunare supremă, romanii au început să gândească și să simtă grecește, la fel cum noi astăzi suntem siliți să iubim sau să suferim în română după arhetipurile dezvăluite nouă de Mihai Eminescu. ("Căci aceloraşi mijloace/ Se supun câte există, /Şi de mii de ani încoace/ Lumea-i veselă şi tristă”). Care Eminescu a debutat chiar aici, la revista ”Familia”
3. În primii ani de după naștere încet, încet copilul își dezvoltă conștiința de sine, eul. Mai întâi interacționează cu lucrurile din preajmă și își cunoaște părinții, apoi rudele, apoi mai crește și vin la rând prietenii, apoi vecinii de pe strada lui, apoi consătenii din satul sau, apoi locuitorii din județul său, apoi compatrioții din țara lui. Și așa își dezvoltă sentimentul apartenenței la un popor, la o națiune.
Numai că, dorim noi sau nu, procesul nu se oprește aici și oamenii se organizează în continuare în uniuni mai mari (SUA, UE, CSI) și, inevitabil, într-un viitor nu prea îndepărtat, se va ajunge la o ”națiune planetară”, la un ”sat global” și umanitatea va porni apoi în colonizarea altor planete.
Vom fi cu toții (prin strănepoții noștri!) ”cetățeni planetari”, care vor popula Sistemul Solar și apoi vor merge mai departe, sau nu vom mai fi deloc !
Și atunci, domnule Ilie Bolojan, în acest carusel amețitor, cum credeți că vor mai reuși oare românii să-și păstreze, cât de cât, identitatea de neam?
Se pare că, la fel ca în cazul Homo Sapiens, pe vremuri, în zorii umanității, acest lucru va fi posibil doar prin cultură, prin arta, mai precis aici, prin LIMBĂ.
Căci va fi o limbă (cel mai probabil limba engleză) comună tuturor pământenilor, dar unele popoare și anume acelea care nu s-au lăsat asimilate cultural, ba au mai și investit masiv în artă, își vor conserva și vorbi (cel puțin în interiorul lor) și propria limbă.
Căci limba unui popor este codul lui genetic și a-l fragiliza este o crimă împotriva spiritului acelui popor !
Și, repet, în inevitabila GLOBALIZARE a omenirii, singura șansă a unui popor de a-și păstra ”specificul național” (”Sentimentul românesc al ființei”- Constantin Noica) este limba acelui popor.
Or, domnule Ilie Bolojan, reducând prestigioasa revistă literară ”Familia” la condiția de fițuică a Bibliotecii Județene "Gheorghe Șincai" Bihor, slăbiți tocmai codul genetic al poporului român, acum, când valul globalizării se aude și chiar se vede apropiindu-se inexorabil de noi!
Vasile de Zărand
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 