-6°C
Vlad Ţepeş este dezbrăcat pe Netflix de haina vampirului şi revine... în actualitate
Docu-drama Netflix „Ascensiunea Imperiului Otoman” (Rise of Empires: Ottoman Mehmed vs Vlad“ îl readuce în atenţia românilor pe unul dintre cei mai viteji şi mai nedreptăţiţi voievozi, Vlad Ţepeş, omul care a cutezat să pună mâna pe arme şi să se ridice împotriva lui Mahomed Cuceritorul, cel care la 21 de ani cucerea Constantinopolul, devenind unul dintre cei mai mari comandanţi militari ai vremii şi unul dintre cei mai puternici sultani din istoria Imperiului Otoman.
Rolul lui Vlad al III-a Ţepeş este interpretat de actorul român Daniel Nuţă. Cel de-al doilea actor român care apare în serial este Radu Micu, cel care joacă rolul lui Dimitrie, comandantul armatei Ţării Româneşti. Mai trebuie spus că Marcel Iureş este narator pentru versiunea în limba română, asta în condiţiile în care serialul poate fi urmărit în engleză, română, turcă, franceză, spaniolă, germană, italiană, poloneză, portugheză, arabă şi hindi.
„Am încercat să imprim ceva autentic românesc. Să îl umanizez pe Vlad Țepeș. Există o scenă în care am îngenuncheat, am sărutat pământul Valahiei, încercând să arăt cât de mult își iubise Vlad patria. A fost un mesaj puternic care am vrut să răzbată din acest film”, a povestit Naniel Nuţă, potrivit hotnews.ro.
Într-o altă lumină
Trădat de regele Ungariei Mathia Corvin, asasinat, decapitat, cu capul expus demonstrativ într-o ţeapă la Stambul, transformat de duşmanii săi într-un personaj negativ, însetat de sânge, Vlad Drăculea, avea să fie folosit în 1897 de scriitorul irlandez Bram Stoker ca sursă de inspiraţie pentru romanul Dracula, Dracula devenind unul dintre cei mai cunoscuţi vampiri din literatură. Astfel, timp de peste 100 de ani, Ţepeş a fost cunoscut în literatura şi cinematografia mondială ca un tiran însetat de sânge, la propriu. Serialul care este difuzat în această perioadă pe Netflix şi este una dintre cele mai urmărite producţii din România, vine şi îl prezintă pe Vlad într-o altă lumină, ca rival al sultanului Mahomed, dar ca un domn care îşi iubeşte cu patimă ţara şi este gata să sacrifice totul.
Arme psihologice şi arme biologice
Deşi este văzut ca un principe care a depăşit standardele vremii în ceea ce priveşte cruzimea, istoricii care au fost intervievaţi, printre care şi doi români, Andrei Pogăciaș și Mihai-Florin Hasan, îi văd ca pe un conducător care asemeni Principelui lui Machiavelli, trebuie să facă tot ceea ce este necesar pentru a atinge un scop înalt. Iar faptul că-şi trage în ţeapă duşmanii, omorându-i în chinuri de nedescris, nu este decât ceea ce am putea numi astăzi o armă psihologică. La fel, serialul ne reaminteşte, celor care am făcut istorie la orele de istorie şi nu am învăţat poveşti fără sens cu scopul uniformizării ideologice, că în lupta lui disperată cu otomanii care i-au invadat ţara, Vlad a folosit şi arme biologice, e drept, rudimentare, în speţă... bolnavi de ciumă, tuberculoză, lepră, sifilis, să răspândească boala în tabără năvălitorilor şi să le mai reducă numărul. Sigur, în zilele noastre, atât trasul în ţeapă, cât şi folosirea de arme biologice sunt crime de război, dar nu putem judeca un personaj istoric după propriile noastre legi sau după normele morale din prezent, aşa cum încearcă să ne impună anumiţi „progresişti” care dărâmă statui prin Statele Unite, sub pretextul că ar fi ale unor proprietari de sclavi sau ale unor soldaţi care au apărat sclavia în timpul Războiului Civil. În Evul Mediu, turcii îşi trăgeau în ţeapă duşmanii, iar Vlad nu a făcut decât să le preia obiceiul pentru a-i îngrozi şi a se face respectat.
În dezbatere
Având în vedere că am urmărit serialul, pot spune că acesta prezintă destul de echidistant personalitatea domnitorului, deşi trage puţin spuza pe turta turcului Mahomed (dar ce să-i facem, este o producţie americano-turcească, nu românească) şi are imensul merit că îl dezbracă de haina vampirului cu care l-a îmbrăcat în mod nemeritat Bram Stoker. De asemenea, este foarte important de menţionat, că prin acest serial Vlad Ţepeş revine în actualitate, istoria revine în actualitate, dacă pot să mă exprim aşa, multe posturi naţionale de televiziune organizând dezbateri despre film, despre Vlad Ţepeş, iar site-urile de ştiri şi ziarele acordă spaţii ample subiectului, semn că istoria poate fi încă atractivă, într-o perioadă în care spaţiul online este inundat de tot felul de elucubraţii care pun la îndoială totul şi mai ales ISTORIA.
***
Nu sunt critic de film, dar am văzut multe filme, nu sunt istoric, dar sunt pasionat de istorie. Am scris aceste rânduri pentru că este demn de apreciat faptul că un voievod valah este prezentat într-o producţie internaţională de succes, pentru că din punctul meu de vedere Istoria României este despre Burebista, Decebal, Traian, Gelu, Glad, Menumorut, Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Ferdinand, Regele Mihai, Horia, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu, familia Brătianu şi mai puţin despre corectitudine politică, Andreea Esca sau Cristian Tudor Popescu, cu tot respectul pentru cei doi contemporani.
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 