Harta NEAGRĂ a drumurilor din județ: care sunt mai nou principalele cauze ale accidentelor și ce recomandă polițiștii (FOTO)
Deși în ultimul timp noțiunea de „puncte negre pe șosele” a dispărut, fiind înlocuită în literatura de specialitate cu cea de „zone cu risc rutier ridicat”, anumite porțiuni de pe drumurile din județ au rămas la fel de periculoase. Pentru a vedea cum arată harta neagră a șoselelor de pe raza județului Arad am purtat o scurtă discuție cu Radu Dărău, liderul Sindicatului Democratic al Polițiștilor (SIDEPOL) Arad.

Potrivit acestuia, zonele cu risc rutier ridicat din județul Arad sunt Vladimirescu, Lipova, Șagu și Vinga, cu drumuri naționale importante, precum DN7 și DN69. De asemenea, pe autostradă, în zona Nădlac, între 2021 și 2024 au avut loc 37 de evenimente rutiere, soldate cu nouă morți și șase persoane rănite grav.
„Ca zone cu risc rutier ridicat avem zona Vladimirescu, Lipova, Șagu și Vinga. Având în vedere că DN7, DN 69 și DN 79 erau drumuri naționale europene importante, zonele cu risc rutier ridicat au rămas Vladimirescu, Lipova, pe DN 7, iar pe DN 69, au rămas Șagu și Vinga, ieșind din această clasament DN 79 Arad-Oradea, unde nu au mai fost atât de multe accidente. Din 2021 până în 2024, în zona Nădlac, pe autostradă, au avut loc 37 de evenimente rutiere, soldate cu nouă morți, șase răniți grav și 18 răniți ușor. Bineînțeles, pe autostradă au fost mult mai multe evenimente rutiere, care au efecte grave, mare majoritate dintre ele, dacă nu foarte grave pentru că e cumulată viteza de deplasare cu alte cauze generatoare, de tipul neasigurarea la schimbarea benzii, oprirea sau staționarea pe banda de urgență, motiv pentru care efectele sunt deosebit de grave în marea majoritate a evenimentelor rutiere. Foarte puține evenimente rutiere avem care se soldează doar cu pagube materiale sau doar cu răniți ușor. În general sunt cu consecințe grave și deosebit de grave.
Privitor la cauzele generatoare de accidente de circulație, dacă până în urmă cu câțiva ani de zile, principala cauză era viteza, sub cele două forme, fie neadaptată, fie excesivă, clasamentul s-a modificat acum, în sensul în care pe primul loc ca și cauză generatoare de accidente de circulație sunt abaterile săvârșite de bicicliști și de cei care utilizează trotinetele electrice. Pe locul al doilea ar fi pietonii și doar pe locul al treilea viteza. Ca o recomandare generală pentru părinți și pentru supraveghetorii minorilor, copiii sub 14 ani nu ar avea ce să caute, nici pe bicicletă pe drumurile publice, nici pe trotinetă. Mai mult decât atât, am constatat în ultima perioadă că venind vremea favorabilă pentru circulația cu bicicleta și cu trotineta, sunt foarte mulți părinți care închiriază acele trotinete, le plătesc și își pun aplicațiile pe telefon ca să le poată utiliza copiii. Nu este nici legal, nici sănătos pentru copii, având în vedere faptul că nu cunosc regulile de circulație rutieră. Recomandăm părinților să nu mai pună la dispoziția copiilor sub 14 ani și nici celor peste 14, care nu cunosc regulile de circulație rutieră, bicicleta sau trotineta, pentru a fi utilizate pe drumurile publice”, a declarat Radu Dărău.
Ore de educație rutieră
Acesta propune introducerea unor ore de educație rutieră în școli pentru ca și cei mici să știe ce au de făcut în trafic. „Având în vedere modul în care evoluează societatea în care trăim, consider că ar fi necesare ore de educație rutieră în școli, încă din clasa a VI-a, pentru că fiind foarte precoce, consider necesar ca și copiii de la 12-13 ani să cunoască legislație rutieră. Benefic ar fi și pentru cei mai mici, dar nu cred că am putea implementa la clasele mai mici acest lucru. Cred că marea majoritate a părinților și-ar înscrie copiii la aceste ore”, a mai spus liderul SIDEPOL Arad.