Tudorel Toader mărturisește: proiectele pentru modificarea codurilor au fost elaborate în „alte centre de reflecție”
Forma celor două proiecte de OUG pentru modificare Codului penal și a Codului de procedură penală a fost primită la Ministerul Justiției, „elaborată fiind în alte centre de reflecție”, spune Tudorel Toader, într-o postare intitulată „Epopeea neavizării Codurilor penale”, scrie Digi 24.ro.
„Este corect să vorbim despre «neavizarea» celor două proiecte de OUG, în condițiile în care MJ ar fi trebuit să fie inițiator?
Răspuns,
Da, pentru că forma celor două proiecte de OUG a fost primită la MJ, elaborată fiind în alte centre de reflecție!”, scrie Tudorel Toader.
El explică şi care au fost motivele neavizării/în mod corect neînsușirii/ celor două proiecte de OUG pentru modificare Codului penal și a Codului de procedură penală.
Acestea sunt, în opinia fostului ministru al Justiţiei, lipsa urgenţei adoptării unei OUG, în sensul constituţional, dar şi „falsitatea motivelor invocate", mai arată sursa citată.
„- lipsa urgenței adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituție și a jurisprudenței CCR. Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgență pentru adoptarea unei OUG;
- nu constituie urgență nici voința adoptării unor soluții legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale; reducerea fracțiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiționată; dezincriminarea unor infracțiuni etc.;
- falsitatea motivelor invocate – încercarea de a se crea o percepție eronată. Legiuitorul sau Guvernul, după caz, trebuie ca în termen de 45 de zile să modifice legea, în acord cu deciziile de neconstituționalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunță cu privire la o lege în vigoare, în controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunță cu privire la un proiect de lege, în controlul a priori, nu există obligația pozitivă ca în termen de 45 de zile sa fie modificată lege, în sensul transpunerii soluțiilor legislative declarate ca fiind constituționale. În această ipoteză, legiuitorul poate să renunțe la finalizare respectivului proiect de lege, însă, în ipoteza continuării legiferării, trebuie să țină cont de respectivele decizii și de considerentele acestora;
- lipsa voinței de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu obligațiile izvorâte de numeroasele decizii de neconstituționalitate pronunțate în ultimii ani, în sensul celor două proiecte de lege din iulie, respectiv noiembrie 2017, proiecte inițiate de către MJ;
- potrivit jurisprudenței CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare/facem referire, cu titlu exemplificativ, la decizia de neconstituționalitate a OUG prin care era preluat, în formă modificată, proiectul Legii educației naționale!".