-6°C
Surpriză pentru profesorii universitari care îşi pun semnătura pe „lucrările ştiinţifice”. Care vor fi noile reguli
Profesorii care vor să garanteze pentru calitatea unei lucrări ştiinţifice realizate în afara mediului academic, cum ar fi în cazul "savanţilor" din detenţie, ar putea să aibă nevoie de avizul universităţii unde predau, a spus, marţi, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor.
Ministerul Educaţiei a cerut Consiliului Naţional al Rectorilor o centralizare a tuturor cazurilor de profesori universitari care au girat "lucrările ştiinţifice" ale deţinuţilor, a explicat pentru MEDIAFAX Sorin Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Rectorilor şi fost ministru al Educaţiei.
În urma acestui raport, se doreşte ca de acum înainte, niciun profesor universitar să nu mai poată da aviz pe vreo lucrare ştiinţifică care vine din afara universităţii, fără înştiinţarea universităţii unde predă.
„Vrem să putem forma un punct de vedere unitar asupra a ceea ce este de făcut în universităţi, pentru a preîntâmpina apariţia unor astfel de situaţii şi mă refer la componenta neplăcută a acestor situaţii, pentru că unele sunt jurstificate. Sunt oameni care au scris literatură ştiinţifică înainte, nu văd de ce ar trebui opriţi, problema este cu cei care au alte dificultăţi şi care sunt, din păcate, destul de mulţi, gradul de pertinenţă fiind foarte scăzut cu privire la implicarea bruscă în creaţia de literatură ştiinţifică”, a spus, Câmpeanu.
O măsură care ar putea fi trecută în regulamentele universităţilor este aceea ca profesorii să aibă nevoie de avizul universităţii unde predau dacă vor să gireze lucrări ştiinţifice. Această decizie ar interveni după ce imaginea mai multor universităţi de stat a fost afectată de scandalul "savanţilor din puşcărie".
„A fost o situaţie de care nu ne-am lovit până acum, deşi ea a fost inclusă în regulamentele comisiilor de etică, dar acum, odată cunoscută situaţia, probabil că se va introduce o prevedere care să fie similară cu aceea în care atunci când un cadru didactic titular dintr-o universitate vrea să predea într-o altă universitate, trebuie să ceară aprobarea Senatului (universitar). Asta înseamnă că atunci când un profesor universitar vrea să gireze lucrarea unui puşcăriaş, să aibă nevoie de aprobarea universităţii. Unele universităţi nu au fost de acord cu termenul aprobare şi s-au oprit la termenul de avizare. Oricum i-ai spune, asta înseamnă că universitatea îşi asumă şi răspunderea pentru că în momentul de faţă, în cele mai multe situaţii, universităţile nu au avut cunoştinţă de ceea ce au făcut cadrele didactice din universităţile lor, pe baza dreptului de liberă exprimare în domeniul ştiinţific al fiecăruia. Acest lucru va fi recomandat la nivelul universităţilor, iar universităţile sper să reproducă acest lucru în propriile reglementări interne. În ceea ce-i priveşte pe profesori, aceştia pot fi traşi la răspundere de la caz la caz. Nu ai bază legală să stabileşti ceva fiindcă nu a fost ceva interzis legal, aici se pune problema moralităţii”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Câmpeanu.
În total, profesori din 38 de universităţi de stat şi 24 de universităţi private au coordonat lucrări scrise de către deţinuţi. Începând cu anul 2006, în cazul a 426 de titluri se poate distinge universitatea sau centrul de cercetare din care proveneau coordonatorii, dintre care 293 au fost susţinute de profesori din cadrul unor universităţi de stat, respectiv 133 din universităţi private, potrivit unui studiu realizat de profesorul Marius Diaconescu, de la Universitatea din Bucureşti.
Dintre universităţile care apar în analiză, Universitatea din Craiova conduce detaşat cu 59 de lucrări girate, adică 13,85% din toate publicaţiile recenzate. Pe locul al doilea, cu 33 de lucrări coordonate (7,75%), este Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, iar pe locul al treilea, cu 31 de lucrări coordonate, se află Universitatea Hyperion din Bucureşti.
Legea nr. 254/2013 prevede la articolul 96 că „în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate“. Un proiect de lege prin care s-ar putea abroga această prevedere a fost depus la Senat pe 2 decembrie 2015, iar pe 6 ianuarie 2016 a primit aviz favorabil de Consiliul Legislativ.
Iniţiativa legislativă a fost elaborată de Ardelean Ben-Oni - senator PNL; Badea Viorel-Riceard - senator PNL; Bumbu Octavian-Liviu - senator UNPR; Chiru Gigi Christian - senator PNL; Ghişe Ioan - senator Independent; Iovescu Ioan - senator UNPR; Păran Dorin - senator PNL; Paşcan Emil-Marius - senator PNL; Tătaru Nelu - senator PNL; Todiraşcu Valeriu - senator Independent; Canacheu Costică - deputat PNL; Mihai Aurelian - deputat Independent; Movilă Petru - deputat Independent; Scarlat George - deputat PNL; Urcan Ionaş-Florin - deputat PNL.
Sursa gandul.info
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 