-6°C
Solidaritate europeană sau de ce România merită în Schengen
Unul dintre principiile pe baza căruia s-a construit Uniunea Europeană și care stă la baza relațiilor dintre statele comunitare este solidaritatea. Aceasta s-a manifestat și se manifestă într-o manieră remarcabilă în privința gestionării refugiaților ucraineni în întreaga Uniune. Un alt plan al manifestării solidarității a fost, fără îndoială, decizia U.E. de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova – state care asumaseră valorile democratice și orientarea pro-occidentală – statutul de stat candidat.
În cadrul U.E., România a avut - și din perspectivele de mai sus – o abordare exemplară. De subliniat, în acest context, implicare deosebită a României în gestionarea maritimă și terestră a exporturilor de cereale din Ucraina în condițiile blocadei navale impuse de Federația Rusă acestei țări. La Consiliul Justiție și Afaceri Interne al U.E. din 8 decembrie, aderarea României la spațiul Schengen a fost blocată de veto-ul Austriei. Rațiuni de politică internă ale Austriei, asupra cărora nu insistăm aici, au determinat această atitudine total în afara principiilor care guvernează comunitatea europeană.
România a avut și are așteptări legitime privind admiterea în Schengen. Membru în U.E. din 2007, României i s-a ridicat anul acesta Mecanismul de Cooperare și Verificare, considerându-se că a făcut progrese substanțiale în domeniul justiției și afacerilor interne. De altfel, atât Parlamentul cât și Comisia europene au dat undă verde României pentru Schengen. Experții europeni care au monitorizat problematica gestionării frontierelor românești s-au exprimat și ei favorabil.
Dincolo de emoțiile generate de refuzul Austriei, România va continua, conform oficialilor de la București, demersul politico-diplomatic pentru a fi primită acolo unde îi este locul. Susținerea de care se bucură la nivelul marii majorități a statelor europene, cât și din partea oficialilor de la Bruxelles, reprezintă o încredințare că progresele și abordările din politica internă și externă vor conduce la îndeplinirea acestui important obiectiv. Este deci momentul ca solidaritatea europeană să se manifeste și în cazul României.
Antoniu Martin,
istoric și analist poltic
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 