Scrisoarea de mulţumire a unei arădence din SUA care nu a ajuns la înmormântarea tatălui ei
Pe mulţi dintre noi, viaţa ne poartă prin locuri cât mai îndepărtate de cei dragi nouă. Pe o parte din aceştia i-am văzut pentru ultima dată, fără să fi realizat acest lucru. Este şi cazul unei arădence din SUA care nu a putut să îşi conducă tatăl pe ultimul drum din cauza condiţiilor actuale. Totuşi, aceasta a avut doar cuvinte de mulţumire celor care au fost alături de tatăl ei şi au sprijinit-o pe mama ei, cât şi pe ea în acest moment greu al vieţii.
„Viața e atât de neprevazută și te poartă pe meleaguri necunoscute și îndepărtate pentru un trai mai bun, dar nu iți poți imagina că atunci când cei dragi ție au nevoie de prezența ta, tu nu poți să fii aproape, să duci povara vieții alături de ei.
Viața, însă, e plină de binecuvântari, de asemenea. Îți scoate în cale oameni cu suflet bun și inima curată, care te ajută să porți mai ușor greutatea vieții.
Doresc să aduc sincere mulțumiri, din toata inima, celor care au fost alături de mama mea, Valeria Drăgan, în cele mai grele momente ale vieții ei, când tatăl meu, Ionel Drăgan, a rămas bolnav la pat și, până în ultimele clipe pe acestă pământ, a avut nevoie de îngrijire constantă.
Dezideriu Tapaszto, Andreea Purda cu mama Gabi și tatăl Nelu, Fermeta Jude cu fiica Mădălina și soțul Rafael – acești oameni plini de bunătate și compasiune, sensibili și blânzi, fără o picătura de egoism au oferit mângâiere, sprijin moral și ajutor fizic, necondiționat.
Mulțumesc din suflet, oameni buni și dragi, pentru tot sacrificiul făcut pentru părinții mei, pentru cei dragi mie.”
Cu mult drag și respect,
Dalia Drăgan - Dehelean
Phoenix, AZ USA