Primele exploatări ale sării de la Turda se presupune că au fost făcute tot de romani între anii106-274 d.Hr. Apoi transportul sării se făcea cu animalele de povară, cu carul și boii sau în cazul distanțelor mari cu plutele pe râuri. Și pe Mureș se făceau transporturi cu plutele, astfel că sarea ajungea în Imperiul Austro-Ungar de mai târziu, pentru că pe vremea austro-ungarilor minele de sare au fost intens exploatate, iar sarea rezultată lua drumul Vienei, Budapestei și în tot restul Imperiului. Nici mina de la Turda nu a scăpat neexploatată de austro-ungari, ei fiind cei care au adus și tehnologia acelor vremuri pe tărâmul Transilvaniei.

În anul 1690, sunt începute primele lucrări miniere pe actuala vatră a salinei. Instaurarea Imperiului Habsburgic la sfârşitul secolului al XVII-lea aducea şi creşterea necesităţilor materiale ale societăţii civile, dar mai ales militare, începând aproximativ cu a doua decadă a secolului al XVIII-lea, iar importanţa ramurilor industiei extractive începe să crească. Minele de sare intră sub administraţia directă a puterii imperiale.

Salina Turda, care de la începuturile ei a fost una dintre cele mai importante din Transilvania, începe să decadă după 1840 datorită concurenţei tot mai mari a salinei de la Ocna Mureş.
Până în anul 1862, sarea se extrăgea din mina Turda din  trei puţuri vechi,,Iosif”, ,,Terezia” şi ,,Anton”. În același an, exploatarea sării în puţul ,,Anton” a atins adâncimea de 108 m, apoi lucrările au fost sistate, deoarece  problema grea era transportul sării scoase la suprafaţă de la gura puţurilor.

Pentru a uşura transportul sării la suprafață, în 1853 s-a construit o galerie de transport dinspre Turda-Nouă, fiind denumită galleria ,,Franz Josef”. În același timp cu săparea galeriei de transport a fost modernizat puţul ,,Terezia” prin completarea lui cu încă două camere laterale: ,,Rudolf” şi ,,Ghizela”. Transportul sării pe vertical spre suprafață se făcea cu crivacul. Acesta era un fel de troliu acționat de cai, care avea înfășurată pe tambur o funie de cânepă care trecea peste niște scripeți mari din fontă până în puțul de extracție. Sarea era încărcată în saci din piele de bivol, fiind cea mai rezistentă și erau ridicați la suprafață cu ajutorul cailor și a crivacului. Actualul crivac, care încă se mai păstrează și se poate vedea în mină, a fost montat în 1881. Salina Turda are o istorie îndelungată, fiind exploatată din perioada romanilor până în anul 1932, când a fost închisă din lipsa utilajelor necesare unei exploatări eficiente.

Treptat, salina este uitată de localnici până în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, când a fost utilizată drept adăpost. Ulterior, galeria Franz Josef va fi utilizată ca depozit de muniție, iar mai apoi ca depozit de brânzeturi. Se spunea că mina de sare de la Turda era atât de vestită încât aproape că nu avea egal în întreg Răsăritul.

Salina s-a deschis pentru circuitul turistic în anul 1992, iar astăzi este una dintre cele mai frumoase din Europa, în anul 2008-2010 desfășurându-se un amplu proiect și lucrări de reamenajare reprezentând transformarea sa într-un adevărat parc subteran unic. Cele mai frumoase obiective din cadrul salinei sunt:

Sala de Apel- locul de adunare a lucrătorilor înainte de coborârea în mină, ce are drept element central „Scara Bogaților”- calea de acces a nobililor ce dirijau lucrările de exploatare a sării, „Sala Ecourilor” și muzeul minei etc.

Salina Turda este deschisă pe tot parcursul anului începând cu ora 09.00 până la ora 18.00.

Temperatura în mină este de cca 11-12 grade, iar din punct de vedere balnear, salina Turda are un microclimat care oferă condiții excelente pentru aplicarea unor terapii recuperatorii ale afecțiunilor interne cât și în profilaxie cu efecte benefice asupra căilor respiratorii, permițând aparatului mucocilar să lucreze optim, în aer fiind prezenți și aerosoli de sare sub formă de particule.

Salina Turda oferă facilități de tratament pentru afecțiunile respiratorii și afecțiunile otolaringolocice ca astmul bronșic și bronșita cronică. De asemenea, e recomandată persoanelor care au diverse probleme respiratorii cauzate de noxe, gaze sau tutun.

O altă atracție în zona salinei este ștrandul Durgău, amplasat pe vechile mine romane, cu apele clorosodice, utilizate pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, ginecoloice sau de circulație periferică. Apa are un conținut ridicat de sare gemă (clorura de sodiu): 10% la suprafață și 28% la 30 m adâncime, făcând ca fenomenul de helioteramie să fie foarte intens. Tratamentul cu aerosoli este de 10 zile și se stă maxim patru ore pe zi în salină.

Ce ar trebui să știe arădenii care vor să viziteze Salina Turda?

Dacă veți merge de la Arad la Turda cu mașina, este destul de simplu: în câteva ore veți fi la destinație, luând autostrada spre Alba-Iulia și apoi drumul național spre Turda. Dacă alegeți trenul, veți face aproximativ șase ore și veți coborî la stația CFR din Câmpia Turzii, la cca. 5 km de orașul Turda, pentru că trenul nu trece prin acesta din urmă.

Din stația CFR puteți lua autobuzul, (cursă regulată) până în Turda. De cazare nu voi vorbi, pentru că se subînțelege că fiecare și-a găsit cazare din timp. La întoarcerea spre Arad este indicat un autobuz din Turda până la Cluj, iar de acolo cu acceleratul Iași-Timișoara în câteva ore veți fi acasă, fără să fiți nevoiți să schimbați trenul. Din orașul Turda sunt autobuze care merg spre salină (se pot lua din centru).

Salina este la câțiva km de centrul orașului și la apox. 2 km de la marginea acestuia. Se găsesc ușor și taxi-uri, mai ales din centru, însă și în cartiere sunt stații taxi. Recomandabil este să găsiți cazare aproape de salină, în cartierele Durgău sau Băile Sărate, unde aveți liniște ca la țară, sau, de ce nu, în centrul orașului, fiecare după preferință.

Se pot face excursii cu mașina în Cheile Turzii (cca.15 km) sau la Cluj (apox. 30 km). Merită vizitat și muzeul de istorie al orașului Turda (Potaissa, așa cum îl numeau romanii).

Orașul este unul vechi, dar frumos și se poate vizita cu autobuzul etajat pentru o mai bună panoramă. Salina este curată, consumul de alimente fiind interzis în interior cu scopul de a se păstra un aer cât mai pur, iar un lift vă va coborî 13 etaje până în inima salinei (mina Rudolf).

Mai jos, în mina Terezia, veți putea face o plimbare cu barca pe lacul subteran. Tratamentul în salină este indicat în perioada primăverii și toamnei pentru că atunci organismul se adaptează ușor la diferența de temperatură mină/afară și mai ales în acele perioade puteți evita aglomerația (vara sunt câteva mii de personae care intră în salină zilnic). Se recomandă îmbrăcăminte de toamnă în salină, pentru că așa cum am spus, temperatura este de 11-12 grade.

Personalul este foarte amabil și se poate pune la dispoziție și un ghid la cerere. Cu siguranță dacă veți ajunge pe acele meleaguri precum și în salina Turda, veți reveni mereu acolo, atât pentru tratament cât și pentru a vizita acele locuri, pentru că Dumnezeu ne-a dat și acest dar, chiar în inima Transilvaniei, un dar pe care multe țări și-ar dori să-l aibă, un dar care nu numai că redă sănătatea multor oameni, ci atrage milioane de turiști din toate colțurile lumii în fiecare an.

Salina Turda este și va rămâne un reper turistic nu numai pentru români, dar mai ales pentru vizitatorii străini care apreciază foarte mult acest bastion natural din inima Transilvaniei.

Rămâne doar să o descoperim și noi,  pentru că merită.