Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, a cerut joi, în plenul Parlamentului European, ca România să fie primită în spațiul Schengen, întrebându-se retoric “de ce sunt pedepsiți românii, deși sunt cei mai pro-europeni” și afirmând cu președintele și guvernul sunt actori care susțin “în forță” valorile statului de drept.

“Primirea României în spațiul Schengen nu este un moft. Constat cu tristețe că aproape singura legătură a României cu spațiul Schengen este că furnizează muncitori sezonieri. Ei nu beneficiază de standardul de sănătate și siguranță din statul membru unde muncesc, dar asta vom dezbate imediat. Este inadmisibilă blocarea intrării României în spațiul Schengen, deși îndeplinește criteriile tehnice de aderare încă din 2011. Totuși, este ținută la ușă deși este un furnizor de euro-optimism. Dezbatem astăzi despre un spațiu Schengen funcțional, dar refuzăm să îl consolidăm, iar asta pentru că state ca Olanda, în frunte cu premierul ei, se opun nejustificat de ani de zile intrării României în spațiul Schengen. Apropo, îl invit pe domnul Mark Rutte să verifice portul Rotterdam pe traficul de țigări și evaziunea fiscală. România are un președinte și un guvern PPE, pro-europene și susținătoare în forță ale statului de drept. Mă întreb: de ce sunt sunt pedepsiți în continuare românii, deși sunt cei mai pro-europeni din Uniunea Europeană?”, a susținut Rareș Bogdan, într-o intervenție avută în cadrul unei dezbateri privind situația spațiului Schengen în contextul pandemiei de COVID-19.

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, a cerut joi, în plenul Parlamentului European, ca România să fie primită în spațiul Schengen, întrebându-se retoric “de ce sunt pedepsiți românii, deși sunt cei mai pro-europeni” și afirmând cu președintele și guvernul sunt actori care susțin “în forță” valorile statului de drept.

“Primirea României în spațiul Schengen nu este un moft. Constat cu tristețe că aproape singura legătură a României cu spațiul Schengen este că furnizează muncitori sezonieri. Ei nu beneficiază de standardul de sănătate și siguranță din statul membru unde muncesc, dar asta vom dezbate imediat. Este inadmisibilă blocarea intrării României în spațiul Schengen, deși îndeplinește criteriile tehnice de aderare încă din 2011. Totuși, este ținută la ușă deși este un furnizor de euro-optimism. Dezbatem astăzi despre un spațiu Schengen funcțional, dar refuzăm să îl consolidăm, iar asta pentru că state ca Olanda, în frunte cu premierul ei, se opun nejustificat de ani de zile intrării României în spațiul Schengen. Apropo, îl invit pe domnul Mark Rutte să verifice portul Rotterdam pe traficul de țigări și evaziunea fiscală. România are un președinte și un guvern PPE, pro-europene și susținătoare în forță ale statului de drept. Mă întreb: de ce sunt sunt pedepsiți în continuare românii, deși sunt cei mai pro-europeni din Uniunea Europeană?”, a susținut Rareș Bogdan, într-o intervenție avută în cadrul unei dezbateri privind situația spațiului Schengen în contextul pandemiei de COVID-19.

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European a făcut apel la statele membre ale Uniunii Europene să întreprindă pașii necesari pentru primirea Croației, Bulgariei și României în Spațiul Schengen, într-o rezoluție votată anterior și care va fi supusă votului sesiunii plenare a Parlamentului European din perioada 17-19 iunie.

Rezoluția, care vizează în ansamblul său revenirea la un spațiu Schengen complet funcțional după pandemia de coronavirus, cere “Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile pentru integrarea în Schengen și să întreprindă pașii necesari pentru admiterea Bulgariei, României și Croației în Schengen”.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Sursa: www.caleaeuropeana.ro