Prietenului meu, dr. Zeno Moldovan
Zeno este un personaj cunoscut în lumea medicinei arădene. Specialist în chirurgia pediatrică, cunoscutul medic este totodată și un personaj pitoresc în lumea sportului.
Iubește la fel de mult sportul precum iubește și profesia pe care a practicat-o ani la rând și, periodic, o practică și în zilele noastre. Fără să facă performanță a practicat diferite ramuri sportive precum fotbalul, tenisul , șahul...
L-am cunoscut în lumea sportului , târziu, în meciurile de minifotbal când medicii din Arad mă invitau în diferite turnee la care ei erau invitați , mă invita să îi fiu partener în partidele de tenis disputate pe terenurile bazelor arădene. La șah, încă nu am apucat să ne înfruntăm.
La toate ramurile amintite, Zeno Moldovan era un jucător pătimaș, nu-i plăcea să piardă.
Mi-aduc aminte cum în seturile de tenis, datorită vârstei și problemelor de vedere, Zeno alegea să joace mai mult lângă fileu, iar dacă eu sau alt partener al său greșeam un serviciu sau pe amândouă, donul doctor ridica ambele brațe a leahamite , frustat fiind că partenerul său a greșit. Gesturi identice cu ale cunoscutului Denis Alibec la nereușitele colegilor săi.
Frustarea , la Zeno, ținea câteva clipe doar, analizele meciurilor, la un pahar cu vin fiind pline de motivații , mai mult sau mai puțin acceptate de toată lumea,
Zeno Moldovan a fost înzestrat de natură cu abilități sportive reale, cu motricități deosebite, dar mereu îi plăcea să creadă că principalii vinovați sunt alții.
Este unul dintre cei mai vechi susținători ai UTA-ei , are o istorie a deplasărilor , a meciurilor vizionate din tribune nu numai în Arad și nu numai în Romania.
În ultima vreme am redescoperit, în postările și discuțiile cu doctorul Moldovan, acea ” dorință” a lui ca echipa pe care o iubește să se exprime pe teren conform imaginației lui. Devine în comentarii un antrenor cibernetic, un conducător de club exemplar și mai ales ...un jucător fără cusur.
Devine de multe ori exagerat de pesimist, deși o iubește ( și bag mâna în foc) la nebunie pe UTA. Și-a neglijat de nenumărate ori sănătatea numai și numai să o vadă evoluând pe UTA.
A biciuit în numeroase comentarii, jucători, antrenori, conducători, dar” biciul ” lui a lovit așa cum ar lovi un părinte, copilul neastâmpărat, mai cu blândețe spunând în sinea lui : ” Noa îți mai dau o șansă la meciul viitor”.
Și câte meciuri au mai fost după aceea...și câte ” bice ”s-au mai ros după aceea...Dar dragostea lui Zeno pentru UTA a rămas aceeași.
În zilele acestea, inima doctorului a cam obosit să mai bată în ritmuri egale, Zeno e medic și știe să o oblojească . Zeno e medic pediatru, iar inima lui este și acum ”inimă de copil”.
Cam asta este analiza meciului de aseară.
Cu UTA pentru tordeauna!