Festivalul „Plăcinte întinse ca pe la noi” ... la Târnova

scris de ARQ • 17 Sep 2019 • 0 Comentarii

În urmă cu mai bine de un an de zile cineva s-a gândit că ar fi frumos și de bun augur să ia ființă un ,,Festival al plăcintelor intinse” în județul Arad, iar ca loc de desfășurare să fie tabăra Căsoaia, pentru că în această zonă femeile pregătesc mereu pentru familiile lor tot felul de plăcinte din aluat, care se întind și se coc în cuptor. Astfel, cu sprijinul celor de la Consiliul Județean Arad și a Centrului Cultural Județean Arad anul trecut s-a desfășurat prima ediție, ce e drept mai modestă, ca orice început, însă important este să devină tot mai atrăgătoare de la an la an, astfel încât să devină o tradiție a locului.

Festivalul „Plăcinte întinse ca pe la noi” ... la Târnova

Astfel că duminică, 15 septembrie, începând cu orele 15.00, a avut loc cea ce a doua ediție a festivalului ,,Plăcinte întinse ca pe la noi” . Dacă la prima edițe acest festival s-a desfășurat la Căsoaia, iată că de această dată locația s-a mutat în centrul comunei, mai exact pe stadionul de fotbal din Târnova, fiind mult mai accesibilă pentru toate satele din jur, astfel încât se poate ajunge mult mai ușor la eveniment. La fel ca și anul trecut, acest eveniment a fost organizat și susținut de Consiliul Județean Arad prin Centrul Cultural județean Arad, Primăria comunei Târnova și ,,Asociația culturală – Izvor de cultură” cu sediul în Arăneag (pustă).

Deschiderea oficială a evenimentului a fost realizată de Nicoleta Pavel, chemând pe scenă alături de dânsa pe toți cei care și-au lansat cărțile și, binențeles, pe primarul Florin Farcașiu, care a avut un cuvânt scurt de bun venit adresat celor prezenți.

Plăcintele întinse au fost foarte căutate de toți cei care au găsit cu cale să fie prezenți la eveniment, iar printre cei care au preparat plăcintele la fața locului se numără Clubul Pensionarilor din Sebiș, un club afiliat la Asociației Cartea – Izvor de cultură, pe ai cărui membri îi felicităm pentru faptul că au fost foarte activi, prin cele două echipe care au preparat atât renumiții ,,gogoși,” cât și ,,plăcintele moțănești”. O altă echipă din localitatea Chier, sat apartinător comunei Târnova, a adus plăcinte întinse cu brânză și alte ingrediente. De asemenea Asociația Culturală - ,,Cartea, izvor de cultură” a avut un eveniment cu totul special, prin care mai mulți scriitori și poeți au avut posibilitatea de a-și lansa cartea. Printre aceștia se numără Florina Emilia Pâncotan, Michaela Gherman, Luminița Iuliana Zăbavă, Florinela Rusu, Dorina Omotă, Tudorică Petrică, preotul paroh din localitatea Dud, Geani Achim etc. Printre volumele lansate se numără și volumul preotului Geani Achim intitulat ,,Darul lacrimilor în literatura filocalică”. de altfel, părintele nu este la primul volum scris, deoarece dânsul a mai scris și Monografia satului Dud. Un alt volum este cel de poezii, scris de Florinela Rusu, fiind intitulat ,,Dreptul la fericire”.

Prezentatoarea evenimentului, Nicoleta Pavel, a deschis oficial programul folcloric mult așteptat de public. Primii care au evoluat pe scenă au fost Călușarii din Aldești, coordonați de Ioan Manea, un maestru al dansului popular de pe Valea Crișului Alb, urmați de ansamblul de dansuri ,,Șiriana” din Șiria. Ansamblul de dansuri populare Românașul din Zădăreni, Ansamblul Bujorii din Șofronea și Ansamblul ,,Vatra Românească” din Arad, dar nu în ultimul rând Ansamblul de dansuri populare ,,Aldeșteana” din Aldești, cu solista Maria Condea, artiști coordonați tot de maestrul Ioan Manea, au evoluat pe scenă în fața publicului tot mai numeros. Soliști vocali au fost: Alina Măgureanu, Monica Blaga, Florin Șandru, Ioana Luguzan-Roxin, Surorile Mariana și Simona Tomele din Bihor, iar invitat special binecunoscuta interpretă de muzică populară din Banat, Zorica Savu, care a adus cu ea cântecul Gugulanilor. Acompaniamentul a fost asigurat de ORCHESTRA FRAȚII ȘANDRU.

A fost un spectacol reușit, însă dincolo de toate problemele organizatorice, este foarte important faptul că acest eveniment trebuie să continue, să devină un obicei al locului, după care tradiția să îi ia locul, astfel încât cei care vin după noi să se bucure de această sărbătoare.