-6°C
Numărul muncitorilor români şi bulgari admişi în Elveţia cu permise permanente a crescut cu 996,2%
După liberalizarea pieţei muncii, numărul muncitorilor români şi bulgari care au fost admişi în Elveţia cu permise de muncă permanente a crescut cu 996,2% în luna iunie 2016 faţă de iunie 2015.
În cifre, creşterea este mai puţin impresionantă: în urmă cu un an au primit permise de muncă 53 muncitori, iar în iunie 2015 numărul a crescut la 581 de muncitori.
Începând cu 1 iunie 2016, românii beneficiază de acces liber pe piaţa muncii din Elveţia, care a eliminat toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari. Acest lucru a dus la o creştere a numărului muncitorilor români şi bulgari care au fost admişi în Elveţia pentru un sejur de muncă de scurtă sau lungă durată.
Proporţia cetăţenilor români şi bulgari în rândul populaţiei de naţionalitate străină rezidente în Elveţia este foarte mică. Oficial, la sfârşitul anului 2014, ea se ridica la 0,56%, însemnând 17.134 de persoane cu statut de şedere permanentă în Elveţia, în creştere cu 12,53% faţă de 15.226 persoane în 2013. Din aceştia, doar un număr de 159 cetăţeni români şi 92 de cetăţeni bulgari au obţinut şi cetăţenie elveţiană în anul 2014.
”Numărul muncitorilor români şi bulgari din Elveţia care au primit un permis de muncă permanent a crescut cu 996,2,% în luna iunie 2016 faţă de acceaşi lună a anului trecut – acest lucru arată că există un interes al firmelor elveţiene de a atrage specialişti din România”, spune Michael Derrer, om politic elveţian.
Elveţia poate revizui decizia de liberalizare a pieţei muncii pentru români şi bulgari la 1 iunie 2017, când ar putea reintroduce cote pentru imigranţi, dacă se constată că imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018. Ultima dată la care Elveţia ar putea să mai restricţioneze libera circulaţie pentru români şi bulgari este 1 iunie 2018, iar măsura ar fi valabilă un an, până la 31 mai 2019, termen dincolo de care nu mai poate interveni.
„Decizia Guvernului elveţian va depinde nu numai de numărul de imigranţi români şi bulgari, dar şi de opinia elveţienilor despre noii veniţi. Din păcate am observat în diferite circumstanţe că românii sunt priviţi în Elveţia cu o anumită suspiciune. Fenomenul se explică uşor prin faptul că presa elveţiană vorbeşte exclusiv doar despre infractorii români, despre spărgătorii de locuinţe care sunt de cetăţenie română”, spune Derrer.
Politicianul crede că este necesară o campanie de informare în România cu privire la practica judiciară în Elveţia, unde infractorii cu cetăţenie străină sunt pedepsiţi aspru. Michael Derrer este „Bezirksrichter” – magistrat ales pe cale politică – şi membru al unei instanţe cu cinci magistraţi în Rheinfelden, Elveţia. Totodată, el este şi interpret romano – elveţian pentru audieri în procesele penale.
Sursa libertatea.net
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 