Prietenia – una dintre cele mai frumoase relații interumane. Cartea – cheia către educație, dezvoltare și înțelepciune. Biblioteca – un templu al valorilor umane și al cunoașterii, promovând cartea și lectura ca proces fundamental al personalității umane. Bucuria de a citi și prietenia ca valoare culturală a umanității ce, de-a lungul secolelor, au reprezentat o permanentă constantă în viața oamenilor, constituind o adevărată punte de legătură, se vor afla în centrul discuțiilor purtate de criticul literar și publicistul Mircea Mihăieș în dialog cu scriitorul și jurnalistul Ioan T. Morar, moderatori ai evenimentului fiind Gabriel Ioan Vladu și Ioana Nistor, Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol” Arad.

Atmosfera evenimentului, desfășurat sub egida Consiliului Județean și care se va desfășura în Sala de Artă și Multimedia „Sabin Drăgoi” a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad, va fi întregită de un recital muzical susținut de elevi ai Școlii Populare de Artă a Centrului Cultural Județean Arad, sub coordonarea dir. prof. Vasile Rus.

Evenimentul cultural face parte din proiectului spiritual-cultural „Prietenii de Vocabular – Educație prin Relație”, derulat pe tot parcursul anului și inițiat de Parohia Ortodoxă Zimand Cuz, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad și Asociația „D.RE.P.T” – Dezvoltarea Resurselor pentru Toți.

Dragi cititori, iubitori ai cărții, dragi prieteni ai lecturii, vă așteptăm la Bibliotecă!

***

Născut în 1954 în județul Arad, Mircea Mihăieş  este critic literar, eseist și publicist. După absolvirea liceului în Arad, a urmat facultatea de filologie a Universității din Timișoara, secția engleză-franceză. Este profesor universitar la catedra de limba și literatura engleză a Universității din Timișoara, unde predă cursuri de literatură engleză și americană. Este doctor în litere al Universității din București. Este redactor-șef al revistei „Orizont” și editorialist la „România literară” și la „Evenimentul zilei”. Debutează în revista „Orizont” în 1979, iar în volum în anul 1989. În anul 1991 a lucrat timp de mai multe luni în redacția revistei „The New Republic”. Din 1993 deține rubrica săptămânală „Contrafort” în revista „România literară”. Burse de studiu la Woodrow Wilson Center, National Forum Foundation, Washington, D.C., New York University etc. A fost vicepreședinte al Institutului Cultural Român.

Volume publicate (selecție): „De veghe în oglindă” (1989, ediția a II-a 2005), „Cartea eșecurilor. Eseuri despre rescriere” (1989), „Femeia în roșu” (1990, ed. a II-a, 1997, ed. a III-a, 2003, ed. a IV-a, 2007, roman scris în colaborare cu Mircea Nedelciu și Adriana Babeți), „Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea” (1995, ed. a II-a, 2005), „Victorian Fiction” (1998), „Masca de fiere” (2000), „Scutul lui Perseu. Nicolae Manolescu între oglinzi paralele” (2003), „Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen”, cu 32 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu, Editura Polirom, (2005), „Metafizica detectivului Marlowe” (2008) (tradus în Statele Unite în 2013), „Ce rămâne. William Faulkner si misterele ținutului Yoknapatawpha” (2012), „Ulysses, 732. Romanul romanului” (2016).

Premii: Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România (1990), Premiul pentru critică al Uniunii Scriitorilor din România (1995), Premiul pentru critică literară pe anul 2008 al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timișoara, Premiul pentru Critică literară / Eseu / Istorie literară pe anul 2009 al Uniunii Scriitorilor din România; Scriitorul anului 2016 pentru volumul „Ulysses, 732. Romanul romanului”, un impresionant volum de critică şi exegeză literară, în care analizează capodopera lui James Joyce.

Ioan T. Morar, născut în anul 1956, în județul Arad, a absolvit în 1981, ca șef de promoție, Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, secția română-franceză. Din 1987 a fost redactor la „Viața studențească” și „Amfiteatru”. După 1989, a lucrat la „Cuvântul” și „Alianța Civică”. În 1990-1991 a fost redactor-șef la „Varietăți”, TVR. Este membru fondator al „Academiei Cațavencu”. Între 2004 și 2009 a fost senior editor la „Cotidianul”. A realizat emisiuni de televiziune, activând, până în 1996, în grupul „Divertis”. În perioada 2010-2012 a fost consul general la Marsilia. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A publicat volumele de versuri: „Vară indiană” (1984; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), „Fumul și spada” (1989), „Șovăiala” (2000; Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), „Nerușinarea” (2003) și „Paloarea” (2010). Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, polonă, spaniolă, catalană și maghiară, în antologii și reviste culturale. La Editura Polirom a publicat „Lindenfeld” (2005, 2006, 2013; Premiul Național de Proză al Ziarului de Iași), „Negru și Roșu” (2013; nominalizat la Premiul „Cartea anului 2013” al României literare), „Cartea de la capătul lumii” (2007, 2015), „Sărbătoarea Corturilor” (2016, 2018; Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2016) și „Șapte ani în Provence” (2018; Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România).