Reprezentanții Societății Naționale de Medicina Familiei trag un puternic semnal de alarmă cu privire la subfinanțare. Aceștia susțin că medicina de familie este în pragul colapsului din cauza neglijării sistematice manifestate de guvernanții pentru care acest sector medical nu reprezintă un domeniu de interes nici la nivel administrativ și nici ca obiectiv politic. Medicii de familie își exprimă public nemulțumirea față de finanțarea de anul acesta medicinei primare, lipsa banilor provocată de proasta strategie a guvernanților riscând să arunce medicina de familie în criză. „În proiectul de buget pentru 2019, bugetul alocat medicinei de familie vizează o creştere de numai 6% faţă de anul trecut, procent care poate să acopere doar creșterea costurilor generată de inflație. Argumentele noastre care demonstrează necesitatea echilibrului în sistemul medical și implicit necesitatea creșterii finanțării în asistența medicală primară, nu au determinat reacțiile firești în rândul unor decidenți preocupați de starea de sănătate a populației și de accesul la servicii medicale. Prin subfinanțarea sistematică a medicinei de familie se pune în pericol existența acestui sector medical și implicit pacienții, motiv pentru care ne aflăm în situația de a căuta soluții alternative pentru asigurarea supraviețuirii cabinetelor”, susține dr. Dina Mergeani, președintele SNMF.

Speranțe înșelate

În continuare, aceasta susține că  s-a sperat că guvernanții vor dispune măsurile reparatorii promise cu ocazia rectificării bugetare de anul trecut, respectiv o alocarea financiară corespunzătoare pentru anul 2019. „A fost motivul pentru care medicii de familie au depus eforturi să asigure funcționarea cabinetelor de medicină de familie în condițiile în care nu s-au putut asigura creșteri salariale pentru angajați (asistenți medicali și alte categorii de personal) similare cu cele din sistemul bugetar și nu s-au putut face investiții. Cabinetelor medicilor de familie din România li s-a alocat în 2018 un buget cu doar 17% mai mare decât în 2017, sub 6% din FNUASS total, fapt care a făcut ca funcționarea cabinetelor să fie la un nivel de «supraviețuire». În condiţiile în care personalul medical (medici și asistenți medicali) din unitățile sanitare de stat (medicina școlară, ambulatoriu integrat, spitale) a beneficiat de finanţări (salarii şi bugete) mărite cu până la 100%, medicii de familie au așteptat o reparație a acestor inechități. Ne manifestăm speranța că decidenții români, guvernanți și parlamentari, în calitate de aleși ai cetățenilor care sunt de altfel pacienții noștri, vor înțelege că au inclusiv obligația de a asigura sănătatea acestora și accesul la servicii de sănătate. Sperăm că ne vor susține solicitările prin inițierea și susținerea unui amendament pentru creșterea bugetului medicinei de familie, dovedind astfel că înțeleg importanța sectorului de asistență medicală primară. Considerăm că interesul pacienților și dreptul la o practică medicală eficientă sunt motivații serioase care vor depăși barierele administrative și politice”, mai spune dr. Dina Mergeani.

Cum arată criza văzută de la Arad

Dr. Adrian Dărăbanțiu, președintele Patronatului Medicilor de Familie de la Arad susține că diriguitorii sistemului medical din România nu au înțeles un lucru extrem de simplu: dacă vrei să faci economie în Sănătate, trebuie să investești în medicina primară. „Dacă vrei să investești în medicina primară se poate face profilaxie pentru toată lumea. Una este să tratezi un bolnav la nivel de bază, în cabinetul medicului de familie și alta este să îl tratezi abia atunci când trebuie să-și facă transplant cardiac. Faptul că îi spune cineva unui cardiac de câteva ori pe an să nu mai mănânce sărat, face cât toate spitalele din lume care fac transplanturi. Cu prevenirea bolilor, cu descoperirea lor din timp se pot face economii serioase. Să vă dau un alt exemplu. Noi nu avem voie să urmărim diabeticii. Aceștia trebuie să meargă la diabetolog, unde nu ajung decât o dată la șase luni. Astfel, ajung să facă complicații, li se duc inima, rinichii și trebuie duși la spital să fie tratați”, afirmă Dărăbanțiu.

„Cu noi nu se pot face afaceri”

În aceste condiții, conducerea Ministerului Sănătății ar trebui să răspundă la o întrebare foarte simplă: de ce nu îi bagă în seamă pe medicii de familie? Să fie oare din cauză că mai marii sănătății nu înțeleg cum ar trebui să funcționeze un sistem medical sănătos, sau la mijloc sunt anumite interese. Un posibil răspuns a venit din partea lui Adrian Dărăbanțiu: „Noi nu facem achiziții de aparatură, cu noi nu se pot face afaceri”. Dacă este așa, este foarte grav.

Mult prea puțini medici de familie

Potrivit celor declarate de Dărăbanțiu, în momentul de față, vârsta medie a medicilor de familie este de aproximativ 57 de ani. „Asta înseamnă că în vreo zece ani se vor pensina mai mult de jumătate dintre medici. În plus, medicina de familie este atât de neatractivă încât foarte puțini absolvenți de facultate se înscriu la această specialitate, iar cei care se înscriu se gândesc să își aleagă o alta. De asemenea, avem colegi trecuți de 40 de ani care fac a doua specializare și părăsesc medicina de familie. Dacă va continua așa, în zece ani, România nu va mai putea fi acoperită de medicina de familie”, a ținut să precizeze Dărăbanțiu.

Consecințele unor politici tâmpite

Adrian Dărăbanțiu a mai vorbit și despre discrepanța uriașă între salariile oferite celor care lucrează în spitale și cele ale personalului din cabinetele medicilor de familie. „S-a ajuns până acolo încât un brancardier câștigă mai bine ca un medic de familie. Vă dați seama ce diferențe sunt și între asistente. Dacă un medic de familie nu poate merge să lucreze în spital pentru că nu are altă specializare, la asistente nu se cere specializare. Ne pleacă asistentele, iar spitalele sunt supraaglomerate, se moare, avem epidemii că nu facem vaccinări. România este pe primele locuri în ceea ce privește morțile care ar putea fi evitate. Toate acestea sunt consecințele unor politici tâmpite duse în anii democrației”, a încheiat Dărăbanțiu.