Comuna Vinga - "Societatea Agricolă Mănăștureana", un exemplu de urmat pentru mulți agricultori
Comuna Vinga are prin natura așezării sale geografice un specific agrar, fiind poziționată în cîmpia Banatului și avînd un potențial agricol excelent (fiind recunoscută și în trecut ca o parte importantă din grînarul județului Arad, dar și a Banatului). Vinga și satele aparținătoare, Mănăștur și Mailat, s-au dezvoltat bine de cîțiva ani datorită faptului că au fost accesate fonduri Europene și Guvernamentale de către aparatul Primăriei și implicit al primarului Ioan Sorin Negrei, care au dus la modernizarea comunei și la îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor.
Astăzi, comuna Vinga beneficiază de străzi asfaltate, de un frumos parc multifuncțional în comună, capele la cimitire, modernizarea sălilor de clase la liceul din Vinga, modernizarea Căminului Cultural din Vinga, iar acum și Căminul Cultural din Mănăștur și multe alte obiective de interes local pe care nu le mai enumerăm pentru că se văd.
Primarul Sorin Negrei a venit din mediul privat, din agricultură, unde a învățat cum se fac investițiile, dar și cum trebuie cheltuit fiecare ban, a știut să asculte glasul pămîntului și cum să obțină producție agricolă ca să mulțumească consătenii din Mănăștur, care i-au acordat încrederea de a conduce societatea, dar în același timp să obțină și profitul necesar societății.
Nu este ușor în agricultură, muncă multă de dimineață, cînd dau zorii pînă noaptea tîrziu, dar satisfacțiile au fost pe măsură și a lăsat lucruri frumoase în urmă, o Societate Agricolă care prosperă și astăzi, cu utilaje performante și pămînturi lucrate profesional. A predat ștacheta atunci cînd oamenii comunei l-au ales ca primar, văzîndu-l capabil să îi conducă, iar Sorin Negrei nu i-a dezamăgit pentru că avea experiență și dorința de a vedea comuna Vinga mai modernă și mai frumoasă. Astăzi este mîndru de ceea ce a realizat pînă în prezent, dar nu se va opri pentru că are noi proiecte pentru comună care sînt în derulare (urmînd canalizarea și altele).
Societatea Agricolă Mănăștureana este astăzi condusă de doamna Lia Negrei, soția dînsului și fiul său, Alin Negrei, care lucrase înainte într- o companie cu profil agricol, a reușit să facă performanță în agricultură învățînd de la tatăl său și implicîndu-se în dezvoltarea acestei societăți. Astăzi, societatea lucrează aproape o mie de hectare de teren agricol, dispune de trei tractoare performante New Holand și unul Case, o combină Claas și toate utilajele necesare, însă nu au renunțat nici la tractoarele românești U-650, cu care efectuează muncile mai ușoare.
S-au legat sufletește de aceste tractoare românești pe care le au în dotare de mulți ani. Iată că această societate a demonstrat că acolo unde oamenii sînt uniți, așa ca mănășturenii, se poate face agricultură performantă. Greutăți sînt ca oriunde, însă trebuie făcute și investiții pentru a performa și iată că astăzi Societatea Agricolă Mănăștureana construiește un nou sediu cu depozite, birouri, un parc pentru tractoare și tot ceea ce este necesar pentru a putea lucra pămîntul în condiții bune și pentru a obține producții agricole de calitate.
Desigur se dorește și o extindere a suprafetelor agricole, însă aici există un impediment, pentru că în comuna Vinga nu mai este pămînt disponibil, tot pămîntul este lucrat. "Este foarte greu" spun fermierii români, pentru că "noi nu sîntem ajutați de stat, ba mai mult, acea lege aberantă care a permis vînzarea pămîntului românesc străinilor, a dezavantajat fermierul român care nu dispune de bani lichizi peste noapte și nici de subvențiile de care au beneficiat fermierii străini ca să achiziționeze pământ. Credem că nu este o lege în favoarea românilor, vînzarea pământului strămoșesc pentru care bunicii noștrii au murit pe front și ar trebui urgent schimbată, deși este cam tîrziu, foarte mult pămînt este deja vîndut străinilor".
La Mănăștur pămîntul arabil a rămas însă în cadrul societății și oamenii primesc dividente an de an, un lucru care aduce profit tuturor. Un prieten îmi spunea cu ceva timp în urmă un mare adevăr: "Noi românii ne vindem pămîntul, (făcea referire la vie) fără să ne gîndim ce lăsăm copiilor, apoi mergem și muncim cu ziua pe pămîntul pe care am fost stăpîni noi și copiii noștri în loc să îl muncim pentru noi".
Pămîntul românesc va avea o valoare tot mai mare (și străinii știu acest lucru), de aceea este foarte important să nu mai vindem o palmă din el ...
A fost o plăcere să văd din nou tractoare în brazdă ori la semănat, să văd cum agricultura prinde din nou rădăcini în unele locuri pentru că încă sînt oameni care trăiesc cu dragoste de pămînt, oameni care se bucură de rodul pămîntului, oameni pe care răsăritul soarelui îi găsește pe cîmp la arat ori recoltat, oameni care au o satisfacție deosebită atunci cînd văd grîul sau rapița răsărite, ori se bucură cînd vine ziua recoltei, cînd intră cu combina în lanul cu grîu înspicat ce unduiește în bătaia vîntului, culegînd rodul muncii lor de peste an.
Cred că acești oameni merită tot respectul semenilor, pentru că ei dau pîine țării. În comuna Vinga sînt cîțiva fermieri care au suprafețe mari de pămînt pe care îl lucrează, oameni care au și greutăți legate de munca pămîntului, dar care nu se dau bătuți. A fost o experiență unică și o plăcere totodată, să văd seara la ora 19,00 toți fermierii care dețin ferme vegetale pe raza comunei Vinga în sala de ședință a Primăriei Vinga convocați de primarul Ioan Sorin Negrei, pentru a-i informa și sprijini în a rezolva unele dintre greutățile care apar legate de fondul funciar de încălcări de terenuri și pentru a găsi soluții legale care să stopeze pășunatul pe suprafețele cultivate. Sînt probleme cu care ne confruntăm de ani de zile în țară, pentru că legea nu este lege pentru toți. Cred că ar fi multe de spus în privința legislației referitoare la agricultură, pentru că sînt multe probleme de care se izbesc cei care lucrează pămîntul și nu numai ei.
Revenind la Societatea Agricolă Mănăștureana, pot spune că am avut momente (cu lacrimi în ochi) cînd am retrăit anii copilăriei mele la țară, văzînd din nou un jnec în funcțiune ce transporta prin intermediul melcului, boabele de porumb de pe platformă în magazia de cereale a unității, am simțit din nou după ani și ani acel iz de la "voaspele" de porumb și acel miros specific magaziilor de cereale, ori pleava din spatele combinei de recoltat, dar inainte de toate am văzut că oamenii din această societate știu să lucreze pămîntul, au fost uniți și rezultatele se văd acum prin investiții și recolte bune. Înainte de toate cred că au avut încredere unii în alții și s-au asociat pentru că nu este posibil a face agricultură performantă decît atunci cînd lucrezi suprafețe mari agricole și acest lucru s-a demonstrat în timp.
"Mănăștureana" este un exemplu viu că se poate face agricultură în România și ar fi o bucurie pentru toți cei care mai simțim românește să vedem că se ridică agricultura noastră, a României și vom putea din nou gusta acea pîine tradițională așa cum era în trecut, hrănindu-ne sănătos, cum o făceau bunicii și părinții noștri.
Dumnezeu să ne ajute !