Datorită unui relief foarte bogat, România are numeroase parcuri naționale și rezervații naturale protejate în care turiștii trebuie să aibă grijă ca activitățile lor să nu dăuneze pădurilor, animalelor sau speciilor de plante. Dincolo de aceste zone protejate, în țară există și locuri strict protejate, unde accesul turiștilor este interzis.

De obicei, aceste locuri sunt rezervații științifice care au fie scopul de a proteja niște specii vulnerabile (pelicanul creț din Delta Dunării, de exemplu), fie de a studia felul în care natura dă naștere ecosistemelor în absența oricărui impact uman (în Munții Retezat există o astfel de rezervație).

Din acest motiv, respectarea interdicțiilor stabilite de autorități este foarte importantă și exprimă grija noastră față de natură.

În România există însă și un loc unde doar accesul femeilor este interzis.

Iată o listă cu locuri spectaculoase din România în care accesul este interzis:

1. Peștera cu corali

Peștera cu corali, denumită astfel deoarece adăpostește fosile de corali, se află în Munții Vâlcan din județul Hunedoara, la aproximativ 12 kilometri de satul Câmpu lui Neag de la poalele Munților Retezat.

Situată pe Valea Scorotei, la o altitudine de 1.000 de metri, peștera cu corali are o lungime de 83 de metri și coboară până la o adâncime de 5 metri sub nivelul solului.

Peștera a fost descoperită în anul 1970 de către membri ai clubului de speologie „Focul Viu” din București. Un an mai târziu s-a realizat și planul peșterii, iar în 1972 a fost declarată rezervație speologică, fiind închisă accesului publicului, potrivit wikipedia.org.

Peștera începe cu o galerie înaltă de 2–4 metri, cu lățimi de 5–8 metri. Apoi, în punctul numit Altarul, ea se îngustează la un metru. După ce se parcurg 50 de metri se coboară o săritoare (treaptă de înălțime variabilă, foarte înclinată) de 5 metri. La baza acesteia începe Sala cu Corali, care are o înălțime de 5–7 metri și o lungime de 30 de metri.

Condițiile din peșteră au fost ideale pentru dezvoltarea coralilor. Fosilele au forme și culori diferite, ce variază de la alb translucid la roșu-maro.

2. Insula Sacalin

Insula Sacalin, cunoscută și sub denumirea de „cel mai nou pământ al țării”, este o insulă nou formată din Marea Neagră, aflată puțin mai la sud de locul în care brațul Sfântu Gheorghe se varsă în mare, la mică distanță de coastă. Insula s-a format din aluviunile aduse de Dunăre.

Inițial Insula Sacalin era formată din două insule mai mici: Sacalinu Mare și Sacalinu Mic. Însă cu timpul cele două s-au unit și au format o masă unitară de pământ cu suprafață de 214 km² (cât Bucureștiul de mare – capitala are o suprafață de 228 de km²).

Potrivit wikipedia.org, Insula Sacalin a fost menționată pentru prima dată într-o hartă rusească întocmită în anul 1771 în timpul confruntărilor cu Imperiul Otoman pentru impunerea supremației la gurile de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Pe atunci, insula avea un singur nucleu. Sub egida Comisiei Europene a Dunării, căpitanul Thomas Spratt a realizat în anul 1856 o nouă hartă, în care insula Sacalin apărea cu două nuclee.

În anul 1924, cercetătorii români au efectuat noi măsurători și au constatat că lungimea insulei a ajuns la 10 kilometri. În 2015, lungimea sa a ajuns la 19 kilometri.

Guvernul României a declarat zona rezervație a biosferei și a interzis popularea insulei, încă din anul 1938. În prezent este interzis și accesul turiștilor.

Pe insulă trăiește o mare varietate de păsări, mamifere și reptile. Aici se regăsesc cele mai mari colonii de chire de mare și pelicani creți, insula fiind principala zonă de cuibărit, hrănire și iernare a acestor specii. Pe insulă au fost identificate 229 de specii de păsări. În apele insulei se găsesc pești rari, sturioni, dar și plante rare, cum ar fi varza de mare și canarul bălții.

3. Rezervația „Grindul Lupilor”

Grindul Lupilor este un grind maritim care separă apele Lacului Sinoe de cele ale Lacului Zmeica, aflate în complexul lagunar Razim – Sinoe, la granița dintre județele Constanța și Tulcea, în apropiere de Gura Portiței.

Mai exact, Grindul Lupilor este o fâșie de pământ alungită, mai ridicată, formată de-a lungul țărmului Mării Negre. Este un grind maritim deoarece a fost format de curenții circulari ai Mării Negre.

La nivelul lui a fost constituită o arie strict protejată de interes național, ce reprezintă o rezervație științifică mixtă din cadrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. Accesul turiștilor este interzis, fapt care este anunțat de un panou mare amplasat în locul în care începe rezervația protejată.

Grindul are o lungime de aproximativ 18 kilometri și lățimea de un kilometru.

Cu o suprafață de 20 de km², Grindul Lupilor are o vegetație specifică solurilor nisipoase, cu tufișuri și ierburi viu colorate, flori de maci, dar are și mlaștini și canale. Zona este importantă pentru reproducerea naturală a peștilor (crap, șalău, plătică), iar păsările găsesc aici hrană și refugiu pentru cuibarit, notează info-delta.ro.

Pasărea ogorului, acvila pitică și prigoriile care cuibăresc în pereții de loess se numără printre speciile de păsări de aici, scrie Peter Lengyel pe blogul său.

Pe Grindul Lupilor trăiesc și câteva mamifere: bursuci, șacali aurii, mistreți sau popândăi.

4. Rezervația „Gemenele” din Parcul Național Retezat

Rezervația Științifică Gemenele este o arie protejată de interes național situată în zona centrală a Parcului Național Retezat.

Înființată în anul 1955, Rezervația „Gemenele” are o suprafață de 16 de km² și este o rezervație științifică. Acest fapt înseamnă că în interiorul ei se asigură un regim strict de protecție, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activitățile științifice, cu acordul Academiei Române.

Din punct de vedere ştiinţific, Rezervația „Gemenele” este cea mai valoroasă zonă din Parcul Național Retezat, se arată în regulamentul de organizare şi funcţionare a rezervației.

Scopul rezervației este de a fi un loc unde ecosistemele naturale să poată fi studiate în condiţiile menţinerii integrităţii lor depline, în afara oricărui impact uman.

Pe teritoriul Rezervației „Gemenele” sunt permise următoarele activităţi: cercetări ştiinţifice (personal de specialitate din institutele Academiei, din alte institute, din universităţi, muzee), practica studenţilor biologi, geologi, geografi, silvicultori (sub îndrumarea cadrelor didactice), vizite oficiale ale unor specialişti români şi străini, acţiuni / lucrări în conformitate cu planul de management.

5. Insulele Prundu cu Păsări

Insulele Prundu cu Păsări sunt două insule apropiate situate în partea de sud-vest a lacului Sinoe, aproape de mal.

Insulele au o suprafață de aproximativ 1,4 hectare și au forma unor atoluri. În anul 2010, în jurul insulelor s-a constituit o rezervație științifică alcătuită din luciul de apă al lacului Sinoe, până la o distanță de aproximativ un kilometru de centrul ariei.

Suprafața totală a rezervației este de 187 de hectare, incluzând luciul de apă. Rezervația științifică adăpostește o colonie mixtă de păsări, dintre care mai importante sunt lopătarul și pelicanul creț, acesta din urmă fiind o specie aflată în pericol de extincție la nivel mondial.

În Delta Dunării mai trăiesc numai aproximativ 450 de perechi din această specie. Insulele sunt un loc important de popas și pentru pelicanul comun. Accesul persoanelor neautorizate este interzis pe insulă și în zona rezervației.