- Care sunt provocările și posibilele riscuri implicate în procesul digitalizării sistemului de justiție și al utilizării inteligenței artificiale în acest domeniu?

- Digitalizarea este o țintă pe care ne-am asumat-o pentru că nevoile societății o cer. Orice soluție poate avea însă și efecte adverse, iar preocuparea Ministerului Justiției ca și a organismelor europene este să investigheze, să diminueze și să țină sub control aceste efecte.

Știm cu toții că accesul la Justiție este un drept fundamental. Digitalizarea ușurează accesul mai rapid la orice informație sau document însă sistemul de justiție va rămâne accesibil și prin mijloace nedigitale, cel puțin în orizontul nostru de timp. Acest deziderat a fost subliniat la conferința miniștrilor de Justiție de la Budapesta și îl menționez și eu ca să nu existe îngrijorări nefondate despre capacitatea cetățenilor de a avea acces la Justiție în funcție de venituri sau abilitățile IT.

Transparența este un alt beneficiu adus de digitalizare. De pildă, prin postarea în mediul on-line a deciziilor unei instanțe accesul la informațiile privind practica judiciară devine mai mare și aceasta se poate îmbunătăți în folosul cetățenilor. Reversul este îngrijorarea față de protecția datelor  personale – fiecare are dreptul la viață privată, iar anonimizarea informațiilor trebuie făcută păstrând un echilibru just între interesul personal și cel privat.

Transmiterea informațiilor, conexiunea între sisteme este un alt beneficiu. Nu mai trebuie să mergi la x ghișee, la z instituții. Reversul este că această conexiune trebuie securizată – nimeni nu vrea ca printr-un click un funcționar sau un hacker să aibă acces la informațiile care îl privesc.

Standardizarea este, de asemenea, un beneficiu. Nu mai compui o adresă de mână, fiecare cum crede că e mai bine. Ai anumite câmpuri care te ajută. Problema este ca această standardizare a unui sistem să fie clară, ușor de înțeles, pentru ca, încercând să simplificăm viața oamenilor, să nu îi încurcăm mai mult.

Transcrierea automată a declarațiilor depuse în fața instanței, prevăzută în cadrul „Planului european de acțiune multianual pentru justiție electronică pentru perioada 2019-2023”, la care a aderat și România, este utilă aparatului administrativ al oricărei instanțe. Trebuie atenție însă ca această transcriere să fie întocmai, să se țină seama de context, și să nu fie în vreun fel deformate spusele celui audiat, așa că va trebui menținut controlul uman.

În acest moment cel mai apropiat obiectiv pe care îl avem este introducerea la nivel național, în mod unitar a aplicației dosar electronic. Unde Aradul este pionier.

- Se pun bazele unui sistem unitar digitalizat al sistemului de justiție în toate statele UE. Când va fi implementat și cât de accesibil va fi cetățeanului?

- Nu va exista un sistem unitar digitalizat in toate statele UE, pentru ca fiecare stat are propriile tradiții constituționale și juridice. Va exista însă un cadru de principii și măsuri obligatorii pentru fiecare stat.

Există un dialog și o cooperare continuă între statele membre ale Consiliului Europei privind utilizarea instrumentelor digitale în domeniul justiției în cadrul Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ). In plus, s-a constituit și funcționează  Comitetul ad-hoc pentru inteligență artificială (CAHAI) privind cadrul legal pentru dezvoltarea, proiectarea și aplicarea inteligenței artificiale pe baza standardelor Consiliului Europei.

În decembrie 2018, CEPEJ a adoptat Carta etică europeană privind utilizarea inteligenței artificiale în sistemele judiciare și mediul lor care stabilește cinci principii cheie pentru utilizarea sistemelor de IA în acest domeniu, și anume: respectarea drepturilor fundamentale, nediscriminarea, calitatea și securitatea, transparență, imparțialitate și corectitudine, „sub controlul” utilizatorului.

În aprilie 2020, Comitetul Miniștrilor a adoptat Recomandarea privind impactul asupra drepturilor omului a sistemelor algoritmice. În ianuarie 2021, Comitetul consultativ al Convenției pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal  și-a publicat liniile directoare privind recunoașterea facială.

În decembrie 2020, CAHAI a adoptat un studiu de fezabilitate care prezintă opțiunile posibile pentru un cadru legal Consiliului Europei pentru proiectarea, dezvoltarea și aplicarea inteligenței artificiale. Studiul subliniază că un cadru juridic adecvat ar putea consta dintr-o combinație de instrumente juridice obligatorii și neobligatorii care se completează reciproc: un instrument obligatoriu, cum ar fi o convenție sau o convenție cadru cu caracter orizontal, ar putea consolida principiile comune generale, în timp ce instrumentele CoE sectoriale suplimentare obligatorii sau neobligatorii ar putea aborda provocările aduse de sistemele de IA în sectoare specifice.

Comitetul Miniștrilor CoE, la cea de-a 131-a reuniune de la Hamburg din 21 mai 2021, a decis că, pe baza rezultatelor CAHAI, negocierile interguvernamentale formale privind un instrument cuprinzător, orizontal și obligatoriu din punct de vedere juridic ar trebui lansate până în mai 2022.

- Ați participat la Consiliul Justiției și Afacerilor Interne de la Luxemburg, unde printre temele abordate s-a regăsit și supraaglomerarea închisorilor din statele membre. Care este suma pe care România o plătește în medie anual, în despăgubiri persoanelor private de libertate din cauza condițiilor de detenție?

 - Așa este. Am și avut o intervenție acolo legată de acest subiect unde, în asentiment cu ceilalți reprezentanți ai statelor membre am pledat pentru identificarea unor soluții de finanțare din Bugetul UE atât pentru noi spații de detenție și îmbunatațirea condițiilor în cele existente dar și pentru creșterea calității asistenței medicale în mediul penitenciar atât din punctul de vedere al dotării cât și a pregătirii personalului.

Cât despre despăgubirile de care întrebați, anul trecut România a plătit aproximativ 413.000 euro pentru 131 de deținuți, dar este de așteptat ca anul acesta această cifră să fie mai mare în condițiile în care există numeroase cauze cu acest obiect pe rol.

- Ați susținut o dezbatere cu reprezentanți ai mai multor ONG-uri din țară pentru simplificarea vieții asociative. Care sunt principalele probleme identificate de ONG-uri în aplicarea OG 26/2000?

- Timpii lungi pentru operațiunile de înființare sau modificări, în special la instanțele din București care sunt foarte aglomerate. Ceea ce poate duce la blocaje serioase cât timp de exemplu o nouă conducere nu poate să își exercite mandatul – contează în special pentru bănci și pentru proiecte cu fonduri europene. Pentru asociații care funcționează mai mult pe bază de voluntariat și cu activitate contabilă nesemnificativă – este împovărător să aibă un control al fluxurilor financiare cu cenzor și expert contabil. Pentru organizațiile studențești și de tineret problema cea mai importantă este fluctuația membrilor și modul greoi de gestionare prevăzut de OG 26/2000. Majoritatea organizațiilor cer digitalizarea Registrului ONG-urilor, posiblitatea de a obține un extras sau o rezervare de denumire printr-un click. Drumul spre digitalizare are însă un hop – în acest moment fiecare instanță are un registru cu ONG-urile din circumscripție și mai există si Registrul național, dar din păcate datele din aceste registre nu sunt bine corelate. Practica judiciară neunitară e o altă problemă. De aici probabil o altă cerere susținută de majoritatea ONG-urilor: redactarea unui ghid, sau standardizarea, pe cât posibil, a procedurilor și actelor. Problema utilității publice și a condițiilor în care este accesat acest statut este de asemenea de mare interes. În vară am demarat consultări în care am cerut opinia tuturor ONG-urilor care doresc să se implice. Au fost peste 50 de ONG-uri cu care m-am întâlnit personal până în prezent și le mulțumesc pentru sprijin. Și noi, Ministerul Justiției, și ei – reprezentanții ONG-urilor cu care m-am întâlnit avem un interes comun – vrem o lege bună, funcțională. Pentru aceasta este important să cunoaștem experiența lor, a celor care aplică în fiecare zi OG 26/2000. Și m-am bucurat că la apelul nostru au răspuns toate tipurile de ONG-uri: culturale, sportive, sociale, profesionale, aferente cultelor.

- Cand va fi finalizat proiectul reabilitării sistemului de climatizare a Tribunalului Arad și când să ne așteptăm că va avea o nouă fațadă?

- În acest an după toate prognozele. Mă bucur că, în principal datorită managementului performant al echipei Tribunalului Arad, această lucrare, inițiată, finanțată și demarată în timp record va putea fi recepționată și sistemul dat în folosință pentru creșterea gradului de confort al celor care lucrează în această instituție sau doar intră acolo cu diverse probleme. Cât despre fațada clădirii, așa cum am arătat și cu alte ocazii, îmi doresc și eu ca și majoritatea arădenilor ca orașul să treacă printr-o schimbare la față, una care a și început dealtfel.  Iar clădirea tribunalului – una din cele mai reprezentative pentru Arad, nu poate să facă excepție. Anul viitor ne vom așeza la masa împreună cu conducerea instanței și vom căuta cele mai eficiente soluții prin care putem sprijini acest obiectiv pentru care am toată susținerea.