Vremea Romania, Arad -6°C

Stiri Arad

Iată de ce m-a captivat STUDENTA CRIMINALĂ

Iată de ce m-a captivat STUDENTA CRIMINALĂ
Comentează 1

”Eu insã, când am luat hotãrârea, m-am condamnat la neființã. Sau la ființã nefiind"

Eugenia Crainic, ”Studenta criminalã”  

Despre Eugenia Crainic ştiu foarte puține, jurnalist sau fost jurnalist, vãd doar postãri, pãreri, mici întamplãri din viața ei scrise cu deosebitã ironie hazlie pe Facebook, pentru cã da, ne-am împrietenit aici în urmã cu ceva vreme. Aradul nostru, micul cãtun, unde toatã lumea se cunoaşte cu toatã lumea, nu mã ajutã. Îmi asum vinovãția, 'oi trãi eu într-o peşterã si universul meu e limitat la un cartier unde toate-mi sunt la îndemâna: scoala, locul de muncã, hipemarket-uri, piețe, parcuri şi sufrageria de acasã, printre cãrți. TV-ul se aprinde automat pe National Geografic, pe mut, şi, dacã n-ar fi Monique sã butoneze canalele cu desene animate, n-ar scoate dreptunghiul ãla cu ecran luminos nici un sunet. Cert e cã, stirile mi le iau "din auzite" sau online, uneori, dar putine în zilele noastre sunt cele care sã ma afecteze în mod direct, deci care sã ma intereseze în mod deosebit. Aşa sunt eu, superficialã din punctul asta de vedere, pentru ca viața de zi cu zi nu-mi lasã prea mult timp sã-mi doresc sã salvez lumea. Stirile de la ora 5 au fost vizionate ultima oara acum vreo 12-13 ani. Vã zic toate astea pentru cã au legaturã cu "Studenta criminalã", pe care am început sã o citesc din curiozitate. Cartea e inspiratã dintr-un caz de crimã, care s-a întamplat în vecini, la Timişoara și despre care eu n-am habar. Am auzit ceva, ceva dar n-am o idee concretã, de fapt, nici mãcar vagã despre crimã, caz, victimã sau vinovați. Sunt cititoarea perfectã, deci! Începând cu începutul, trebuie sã laud neapãrat atenția cu care autoarea a introdus personajele, pe rând, spunând despre fiecare exact atât cât trebuie. Cititorul n-are în fața ochilor doar o crimã oribilã, ci se trezeşte "pe cap" şi cu dramele, reuşitele şi nereuşitele din viața fiecãrui personaj în parte. Scepticã la început, mãrturisesc, pe mãsurã ce întorceam paginile, cartea mã atrãgea, mã captiva. E ca un episod din ”Deadly women”, o ediție speciala, din aceea aniversarã, unde o întreagã echipã de specialişti îşi dau mâna, colaboreazã excelent şi ajung nu numai sã descopere vinovații, ci şi le despãtureascã mințile, sufletele. În acest episod e şi cititorul, behind the scenes, trecând de la o paginã la alta printr-un carusel de emoții şi şimțiri, "trãiri pentru doua vieți", într-o carte de douãsute şi ceva de pagini. Groaza, nebunia, mila, frica, furia, iubirea, durerea, frustrarea, uimirea, dezgustul, una caldã una rece, fac din cazul ãsta aparent simplu (crimã, autor, pedeapsã) un excelent scenariu de film din genurile thriler, crime, drama. Toți suntem inspectori criminalişti sau profileri. De fapt, asta şi facem: adunãm dovezi, audiem martori, rezolvãm puzzle-ul. Asta pânã intoarcem pagina. În momentul în care lucrurile sunt clare şi mai cã am pune parafa cu "case closed" pe dosarul imaginar, vine Eugenia Crainic şi ne mai aruncã un indiciu care destramã tot ce stiam înainte. Cartea "te ține", te provoacã şi când se ti se umple paharul de atâta amestec de tot ce poate fi mai rau, te linişteşte, te destinde, te relaxeaza cu câte un moment comic la care nu pot sã nu fac referire. Zâmbeam sau râdeam în mijlocul oribilului. N-aş fi zis cã un roman polițist, mai ales în prag de sãrbãtori, mã va vrãji astfel încât sã las tot ca sã "mã pot ocupa de caz". Aş spune, tot, tot dar nu pot sã le fur viitorilor cititori plãcerea de a fi detectivi pentru o zi iar mie nu-mi rãmâne decât sã aştept cu interes de la arãdeanca noastrã, un alt caz de descurcat.

Din partea unui simplu cititor, fãrã vreo calificare "în datul cu pãrerea" despre un text: Felicitãri!

 

Ama Varga

 


Scrie un comentariu

trimite