Conferința s-a desfășurat în cadrul proiectului „Interferenţe moderne: istorie intelectuală, filosofie și știință în gândirea europeană”, finanțat de Centrul Municipal de Cultură Arad, Proiecte culturale I – 2018, derulat de Asociația pentru cultură, educație și tineret „Vasile Goldiş Arad” a Universității de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

Cercetările științifice au investigat relația dintre istorie naturală, filosofie naturală și metafizică, insistând pe rolul jucat de metafizică în studiul naturii în perioada modernă de până la apariția Criticii rațiunii pure a lui Kant.

„În această direcție, s-a urmărit legătura dintre istoria naturală și fizica matematică, pe de-o parte, și, pe de alta, felul în care metafizica secolului al XVIII-lea a răspuns provocării reprezentate de autonomia „noii științe” și a susținut necesitatea unui principiu a priori în studiul naturii”, a subliniat lect. univ. dr. Oana Matei, din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, Educație Fizică și Sport din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, inițiatorul proiectului.

În cadrul acestei conferințe a expus o prelegere științifică președintele Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, prof. univ. dr. Aurel Ardelean și au avut loc două lansări de carte: Francis Bacon, Sylva Sylvarum sau O istorie naturală în zece centurii (ed. Dana Jalobeanu, trad. și note de Dana Jalobeanu, Claudia Dumitru, Doina-Cristina Rusu, Oana Matei, Grigore Vida, Humanitas, București, 2017), volum prezentat de Speranța Milancovici (Arad) și Gardens as Laboratories. The History of Botany through the History of Gardens (ed. Fabrizio Baldassarri, Oana Matei, Journal of Early Modern Studies, vol. 6/1, Zeta Books, București, 2017), volum prezentat de Cristian Bențe (Arad).

Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, președintele Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, a subliniat: „Cele două volume lansate în cadrul conferinței exemplifică rolul jucat de istoriile naturale la apariția științei moderne. În acest sens, ediția română a Sylvei Sylvarum a lui Francis Bacon, prima traducere a cărții după edițiile de secol al XVII-lea, propune un tip de cercetare a naturii în care omul contemporan poate identifica elemente ale științei moderne. Această carte marchează momentul în care cunoașterea naturii începe să devină un bun public, de interes general. Francis Bacon vorbește despre medicamente miraculoase, prelungirea vieții și posibilitatea de a produce plante și animale nemaivăzute, într-o colcție de colecții, sau silvae, organizate în zece centurii. Unele fragmente aduc cu rețetele pe care le putem găsi în colecțiile renascentiste de curiozități și secrete; alte fragmente prezintă tehnologii de infuzare și distilare (a berii sau a cidrului, de desalinizare a apei). Sylva conține și observații pe care astăzi le-am numi științifice, cum ar fi, de pildă, observarea comparativă a propagării sunetului și a luminii. Interesant este că toate aceste fragmente, la o primă vedere atât de diferite, au un numitor comun: anume un limbaj operațional, al experimentului. Valoarea cea mai mare a Sylvei constă în două elemente: 1. propune o serie de materiale cu care cititorul poate lucra mai departe și 2. din punct de vedere metodologic, introduce experimentul ca element fundamental al „noii științe”. Sylva Sylvarum nu este doar o istorie naturală, ci o colecție de istorii naturale și experimentale pe care se pot dezvolta în timp diverse științe caracteristice mai mult sau mai puțin secolului al XVII-lea, cum ar fi știința plantelor, știința propagării sunetului sau știința imaginației”.

„Volumul special din Jurnalul de studii moderne ne propune o perspectivă asupra istoriei botanicii văzută prin prisma istoriei grădinilor. Spații de întâlnire, de recreere, de studiu și de reflecție, grădinile au jucat un rol semnificativ în istoria filosofiei încă din Antichitate. În paralel cu rolul practic pe care l-au avut grădinile în perioada medievală (acela de creștere a plantelor în scopuri medicinale), acestea rămân medii deopotrivă pentru cultivarea plantelor și a spiritului. Amintind de perioada de dinainte de Cădere și simbolizând întoarcerea la origini, grădinile au fost asociate nu doar cu spații ale meditației și înțelepciunii, ci și cu locuri de recreare a geometriei divine a naturii, locuri unde natura sălbatică putea fi îmblânzită. Cultura renascentistă a extins rolul grădinilor, atribuindu-le un caracter experimental, de laborator, acestea devenind spații de cultivare a plantelor exotice și a curiozităților. În paralel, studiile botanice și-au mutat accentul de la studierea plantelor prin intermediul textelor clasice (Pliniu cel Bătrân, Teofrast, Discoride), la directa lor observare în teren și chiar la experimentarea în vederea stabilirii unor ipoteze teoretice. Acest nou tip de disciplină, care combina aspecte teoretice cu aspecte experimentale a servit progresului în studiul naturii și, deopotrivă, a reprezentat o provocare pentru filosofia naturală modernă”, a precizat prof. univ. dr. Aurel Ardelean, președintele UVVG.

Organizatorii evenimentului au fost Oana Matei (Arad/București) și Tinca Prunea-Bretonnet (București), membrii echipei de proiect: Speranța Milancovici (Arad), Cristian Măduța (Arad), Sabin Coroian (Arad), iar parteneri Institutul de cercetare în ştiinţe umaniste al Universității din București, Unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării, prin proiectul de cercetare Filosofia eclectică şi redefinirea metafizicii la Academia din Berlin în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea / Progress through Eclecticism? The Redefinition of Metaphysics at the Berlin Academy in the second half of the 18th century, PN-III-P1-1-TE-2016-2299.

Având în vedere faptul că printre obiectivele proiectului s-a numărat și acela de transfer al informației cultural-științifice înspre partenerii din mediul universitar și preuniversitar arădean, la eveniment au participat atât studenți din cadrul  Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, cât și elevi și profesori din cadrul Colegiului Național Moise Nicoară Arad, a Colegiului Național Preparandia – Dimitrie Țichindeal Arad și a Colegiului Tehnologic de Industrie Alimentară Arad.

Daniel Albu