1. EFECTELE INUNDAŢIILOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE

Efectele asupra sănătăţii apar fie direct prin contactul cu apa rezultată din inundaţii fie indi­rect, ca urmare a deficienţelor la nivel de infrastructură, ecosisteme, aprovizionare cu alimente și apă sau sisteme de ajutor social. Aceste efecte pot fi imediate sau pot apărea la câteva zile, săptămâni sau luni după ce s-au retras apele.

Efectele asupra persoanelor expuse la apa din inundaţii include: înec ca urmare a deplasării pe jos sau în maşină prin apă, răni (cauzate de contactul cu resturile sau obiectele din apă, căderi în gropi ascuns, încercarea de a muta bunurile în timpul inundaţiilor, prăbuşirea clădirilor, electrocutare), diaree, boli transmise prin vectori si rozătoare, infecţii respiratorii, ale pielii și ale ochilor, contaminare chimică, inclusiv intoxicaţia cu monoxid de carbon de la generatoarele utilizate pentru pomparea apei şi dezumidificare aerului; stresul şi tulburările de sănătate mintală pe termen scurt si lung, inclusiv impact mutării.

2. GRUPURILE POPULATIONALE VULNERABILE

Există anumite grupuri de populaţie sau indivizi care sunt expuse unui risc deosebit de suferinţă ca urmare a impactului inundaţiilor asupra stării de sănătate.

Grupurile de populaţii vulnerabile includ: copiii; femeile însărcinate; persoanele cu boli  cronice, oameni care au nevoie de îngrijire la domiciliu; vârstnicii; persoanele cu tulburări fizice, senzoriale şi cognitive; oamenii fără adăpost; persoanele aparţinând populaţiilor vulnerabile economic; persoanele izolate social; turiştii.

3. VACCINAREA ÎN TIMPUL INUNDAŢIILOR

Persoanele neimunizate sau subimunizate sunt expuse riscului de a contracta boli care
pot fi prevenite prin vaccinare (rujeola, varicela, gripa, boala meningococică), în special
în situaţii care presupun aglomerări de persoane. Trebuie acordată atenţie asigurării unei protecţii ridicate împotriva rujeolei şi a poliomielitei. Pentru a beneficia de vaccinările recomandate, adresati-vă si urmaţi sfaturile medicului de familie sau ale reprezentanţilor echipelor de intervenţie.

4. SIGURANŢA APEI

In timpul unei inundaţii, calitatea apei poate fi compromisă. Apa poate fi contaminată cu microorganisme (bacterii, virusuri, protozoare etc), substanţe chimice provenite din diverse surse (ex: substanţele folosite în agricultură) şi această contaminare poate cauza boală sau deces.

REGULI GENERALE DE UTILIZARE ALE APEI ÎN CURSUL UNEI INUNDAŢII:

pentru mai multă siguranţă apa din reţea se poate consuma fiartă şi răcită - apa trebuie lăsată să se răcească singură, fără adăugarea de gheaţă, în cazul în care nu este posibilă fierberea apei, dezinfecţia chimică a apei contaminate este eficientă pentru eliminarea bacteriilor și a majorităţii viruşilor. Opţiunile pentru dezinfecţia chimică includ compuşi de clor sau iod, în zonele rurale unde apa se consideră nepotabilă, consumaţi apă îmbuteliată sau apă potabilă asigurată de către reprezentanţii autorităţilor publice, preveniţi contaminarea apei în timpul depozitării acesteia ,folosiţi apa care este sub calitatea apei potabile numai pentru curăţare, spălarea len­jeriei şi salubritate, în acest sens se utilizează numai în combinaţie cu detergenţi.

5. SIGURANŢA ALIMENTELOR

Alimentele pot fi contaminate în orice moment înainte de consum inclusiv în timpul pregătirii, dacă nu sunt manipulate, pregătite si depozitate corespunzător. Siguranţa alimentară este deosebit de importantă pentru sugari, femeile însărcinate şi persoanele în vârstă care sunt cele mai sensibile la bolile cauzate de consumul de alimente (ex: toxiinfecţii alimentare,boală diareică acută, hepatite,etc).

Sfaturi privind siguranţa alimentară, pentru a evita îmbolnăvirea:

• Spălaţi-vă în permanenţă mâinile şi spălaţi ustensilele de bucătărie;
• Folosiţi apa clorinată pentru prepararea alimentelor şi pentru spălarea ustensilelor;
• Prepară laptele şi hrana bebeluşului numai cu apă sigură din punct de vedere
• microbiologic;
• Atunci când calitatea apei este nesigură sau insuficientă, alăptează bebeluşul la sân;
• Separaţi alimentele neprocesate de cele gătite;
• Preparaţi alimentele corespunzător din punct de vedere termic;
• Consumaţi hrana atunci când este preparată;
• Păstraţi alimentele la o temperatură sigură, dacă nu au fost consumate in totalitate
• după preparare;
• Păstraţi alimentele în recipiente închise ermetic.

6. BOLI INFECŢIOASE

1. Boli transmise prin vectori

Creşterea temperaturilor în timpul sau după inundaţii şi apa rămasă sunt  factori care favorizează înmulţirea ţânţarilor. Aceştia pot transmite boli infecţioase. De aceea:

Purtaţi îmbrăcăminte cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi şosete!;

Utilizaţi substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor, în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care să le aplicaţi pe părţile descoperite ale corpului;

Acoperiţi pătuţul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor;

Utilizaţi plase de protecţie la uşi, ferestre şi în jurul patului;

Evacuaţi apa stagnantă din curte şi/sau din diverse vase din afara locuinţei.

2. Boli transmise de rozătoare

În timpul sau după ploi abundente și inundaţii, ar putea apărea unele boli infecţioase transmise de rozătoare. O astfel de boală este leptospiroza.

De aceea este necesar să luaţi în considerare următoarele sfaturi:

Controlul rozătoarelor de casă este foarte important;

Păstraţi alimentele în dulapuri şi /sau recipiente sigilate, care să nu fie la îndemâna rozătoar­elor;

Asiguraţi-vă că toate intrările şi ferestrele sunt sigilate corespunzător pentru a împiedica pătrunderea rozătoarelor;

Nu lăsaţi hrana pentru animalele de companie afară;

Sigilaţi deşeurile în coşurile de gunoi.

Daca prezentaţi semne de boala adresaţi-vă medicului !

ÎN PERIOADA POST INUNDAȚIEi

Pentru început protejați-vă!

Daca aţi fost evacuat, întorceţi-vă acasa doar dacă autorităţile au permis acest lucru!

Uscaţi-vă casa cât mai repede posibil (24 sau 48 ore)!

Deschideţi toate uşile şi ferestrele atunci când lucraţi şi lăsaţi cât mai multe lucruri de­schise (şifonier, sertare, dulapuri)! Daca e nevoie, luaţi uşile de pe balamale!

Îndepărtaţi apa stagnantă şi materialele ude!

Utilizaţi dacă se poate o maşină cu vaacum pentru îndepărtarea apei de pe podele, su­prafeţe dure, covoare!

Aveţi grijă la instalaţiile electrice şi de gaz: nu porniţi gazul sau lumina dacă observaţi urme de umezeală. Porniţi-le numai după ce au fost verificate, dacă este posibil de către un tehnician calificat!

Ţineţi copiii şi animalele de companie în afara zonei afectate de inundaţii până ce curăţe­nia a fost finalizată!

Purtati cizme de cauciuc, mănuşi impermeabile şi un sort când efectuaţi curăţenia!

Dacă atunci când spălaţi, frecaţi, stropiţi apă sau sunt răspândite particule de praf, pur­taţi o mască pe faţă (cum ar fi cele disponibile din magazinele specializate). Ochelarii de protecţie oferă o protecţie suplimentară şi pot fi refolosiţi după spălare, dacă este necesar.

Spălaţi-vă hainele utilizate în timpul curăţenie cu apă calda şi detergent, separat de hainele necontaminate!

Spălati-vă bine mâinile cu apă curata şi săpun după fiecare curăţare. Tăieturile deschise sau rănile trebuie să fie în permanenţă curate şi folosiţi plasturi rezistenţi la apă pentru a preveni contactul cu apa din inundaţii.

Informaţi-vă dacă apa esta potabilă!

Fierbeţi apa de la robinet până când se declară că aprovizionarea cu apă a
fost remediată!

Nu mâncaţi alimente care au venit în contact cu apa viiturilor!

RISCURI PENTRU SĂNĂTATE

Apele de inundaţie şi apele stagnante postinundaţie prezintă diverse riscuri pentru sănătatea umană: boli infecţioase (boală diareică acută, hepatită virală A sau dizen­terie), pericole chimice, răni, înec.

Unele boli infecţioase pot apare după inundaţii datorită scăderii sanitaţiei sau supraa­glomerării în cazul persoanelor care au fost evacuate şi cazate în adăposturi temporare. Consumul de apă sau alimente contaminate de apa din inundaţii poate duce la apariţia de boli diareice (cum ar fi Salmoneloza sau infecţia cu E colii). Pentru a vă proteja pe dvs. şi pe familia dvs:

Spălaţi-vă mâinile cu apă și săpun după contactul cu apele de inundaţii ,

Nu permiteţi copiilor să se joace în zonele cu apă stagnantă după inundaţii,

Spălaţi frecvent mâinile copiilor cu apă si săpun (întotdeauna înainte de mese),

Nu permiteţi copiilor să se joace cu jucării care au fost contaminate de apa de inundaţii şi nu au fost dezinfectate,

Nu vă spălaţi în aps care poate fi contaminată cu apa din canalizare sau produse chimice toxice. Acestea includ râuri, cursuri de apă sau lacuri contaminate cu apă de inundaţii.

RECOMANDĂRI:

Evitați expunerea la ape de inundaţii dacă aveţi o rană deschisă,

Daca prezentaţi răni/plăgi care au venit în contact cu solul, fecalele sau apă murdară adresaţi-vă medicului! în funcţie de antecedentele vaccinate este posibil sa fie nevoie de un rapel antitetanic. Alte recomandări vaccinale vor fi făcute in funcţie de caz sau de situaţia epidemi­ologică locală și vor fi stabilite de departamentul de sănătate publică ,

Păstraţi plăgile deschise cât mai curat posibil, spălând bine apă curată şi cu săpun,

Acoperiţi rănile deschise dupa ce le-ati curăţat, cu un bandaj impermeabil pentru a reduce riscul de infecţie,

Dacă o rană prezintă obiecte străine (aşchii, cioburi, resturi de metal etc) sau prezintă roşeată, umflare sau scurgeri, solicitaţi imediat asistenţă medicală imediată,

Fiţi conştienţi de riscurile chimice în timpul inundaţiilor! Apele de inundaţie pot trans­porta substanţe chimice periculoase de la locul de depozitare la distanţă

Protejaţi-vă de electrocutare dupa o inundaţie! (Nu atingeţi niciodată o linie electrică căzută, nu conduceşi niciodată dacă liniile elecrice sunt căzute în apă; evitaţi contactul cu liniile electruce aeriene în timpul curăţeniei sau altor activităţi)

Curățarea și dezinfecția fântânii

Curăţarea fântânii se poate face manual sau se poate utiliza o pompă de noroi/nisip. Mai întâi se scoate toată apa din fântână (sleirea fântânii) cu o pompă sau cu găleţile. Apoi se curăţă pereţii (cu o perie aspră) şi fundul fântânii de nămol sau alte murdării până când acesta rămâne curată.

Dezinfectia fântânii se face numai dupa ce fântâna a fost curăţată şi apa a ajuns din nou la nivelul obişnuit. Dezinfectia fântânii se face de obicei cu substanţe clorigene (clorură de var, hipoclorit de sodiu, cloramină, etc). Cantitatea de substanţă clorigenă folosită pentru dezinfectia apei depinde de gradul de poluare şi volumul apei din fântână (calculat prin înmulţirea suprafeţei fântânii cu adâncimea coloanei de apă).

Într-un vas care conţine 8-10 litri apă se dizolvă pudra de clorură de var, câte 20-50 g pentru fiecare mc de apă ce urmează a fi dezinfectată. Se lasă să se limpezească câteva ore şi se introduce în fântână numai partea care s-a limpezit şi care constituie soluţia dezinfectantă. Preparate precum Cloramina sau Clorom se prezintă sub formă de comprimate şi sunt mai uşor de dozat (6-7 cp la 1 mc
apă). Dacă soluţia de substanţă dezinfectantă a fost preparată corespunzător, după 30 minute apa din fântână ar trebui să aibă încă miros de clor. Fântâna se păstrează bine închisă timp de 24 ore, apoi se goleşte în întregime până dispare complet mirosul de clor.

Varul nestins se utilizează introducând circa 5-6 kg la 1 mc de apă. Se lasă apa in contact cu varul timp de 24 ore, timp în care fântâna nu este utilizată. După acest interval, fântâna se goleşte din nou, până ce apa nu mai conţine urme de lapte de var.

Se aşteaptă până când apa se ridică la nivelul ei obişnuit, după care fântâna se
poate da în folosinţă.

Apa din fântână va fi consumată numai după ce au fost efectuate analize
fizico-chimice şi bacteriologice care confirma potabilitatea acesteia.