-6°C
Din nou și din nou, despre MIHAI EMINESCU și ARADUL
Am scris în cărți („Aradul teatral”, Editura Academiei Române și „Aradul și Marea Unire. Repere iconografice „Editura Academiei Române)”, precum și în articole, despre posibila legătură a Aradului cu poetul nostru național, Mihai Eminescu.
În afara consemnărilor din arhivă/ presă/bibliografie, pe care le-am publicat, am acum un element de noutate referitor la turneul lui Mihail Pascaly și anume succinta precizare din cartea CAIETELE HERMINEI, Editura Peter Pan, carte citită recent (aflată în biblioteca Elenei Colta, dar semnalată de Vasile Dan, cărora le mulțumesc), o carte-document, ce ar binemerita să fie retipărită. Se știe că posibila prezență a lui MIHAI EMINESCU la Arad are legătură cu turneul lui MIHAIL PASCALY, primul ansamblu teatral român, care a susținut reprezentanții în Transilvania, devenite autentice sărbători naționale. Revista „Familia” (nr. 26, din 4 august 1868) consemnează evenimentul, notând că depășind mult numărul de locuri, un public numeros a venit și din satele din împrejurimi și potrivit publicației „Alfold” (nr.186, din august 1868) „a ticsit teatrul în fiecare colțișor” luând „cu asalt sala”, spre a auzi, precum menționează Revista „Familia” (deja citată) întâia dată pe scenă, „limba noastră dulce și sonoră”. Referindu-se la activitatea Reuniunii femeilor române, Hermina subliniază în opera citată (p. 122), citându-și mama că „Numai pe vremea turneelor lui Pascaly și Millo era o întâlnire a întregului județ… Atunci, actuala Piață „Avram Iancu” până la podul Mureșului era plină cu trăsurile celor veniți să asiste la reprezentările teatrale, toți îmbrăcați în haine de sărbătoare”.
Nu insistăm asupra repertoriului ansamblului teatral al lui Mihai Pascaly și nici asupra pieselor jucate la Arad în turneul desfășurat în perioada 1-27 august 1868, evenimente pe larg consemnate în presa vremii și comentate în capitole distincte în cărțile mele referitoare la istoria teatrului arădean. Nu știm cu exactitate ce rol a avut tânărul Eminescu în acest turneu, probabil a fost sufleur sau a interpretat roluri episodice, deoarece nu este nominalizat în cronicile dramatice ale spectacolelor. Este binecunoscut faptul că IOSIF VULCAN l-a debutat pe tânărul gimnazist MIHAI EMINOVICI în paginile revistei „Familia”, cu poezia „De-aș avea” și i-a schimbat numele pentru totdeauna în Eminescu. Fiind un fervent susținător al teatrului național, IOSIF VULCAN a venit la Arad spre a vedea întâia dată un teatru românesc. Este dificil de precizat, în absența documentelor, locul și momentul când a avut loc întâlnirea dintre Iosif Vulcan și Mihai Eminescu. Cercetătorul V. Vartolomei este de părere că l-a zărit în culise pe Mihai Eminescu, iar criticul George Călinescu, în „Viața lui Eminescu”, arată că „poetul ședea în cușca sufleurului… și fuma în pauză, tihnit din pipă”. Probabil că la urcarea pe scenă, IOSIF VULCAN l-a zărit pe viitorul mare poet în cușca sufleurului, dar mai posibilă pare opinia profesorului Ion Iliescu, potrivit căruia, cele două personalități proteice ale culturii noastre s-au întâlnit înainte de începerea spectacolului. IOSIF VULCAN precizează în „Suveniri de călătorie” că, îndată după venirea la Arad: „trăsei la hotelul Vas și peste jumătate de oră ieșii la preumblare. Nu peste mult timp întâlnii pe un amic al meu cu care, numaidecât, mersei a vizita pe domnul Pascaly”. Este posibil ca amicul să fi fost Mihai Eminescu sau poate IOSIF VULCAN l-a întâlnit pe tânărul poet în casa lui Popovici Desseanu, unde s-au adunat mai mulți oaspeți, cu care „petrecurăm timpul până seara în conversări interesante”.
Credem că una din temele de discuție a fost problema teatrului românesc din Transilvania, o problemă de mare interes, deopotrivă pentru IOSIF VULCAN și MIHAI EMINESCU. Faptul că viitorul mare poet fusese debutat la 16 ani de IOSIF VULCAN, care îi și schimbase numele, ne face să credem că întâlnirea dintre cele două personalități ale culturii noastre s-a produs în orașul nostru, ceea ce înseamnă că este foarte posibil ca Eminescu să fi zăbovit în tinerețile sale în frumosul nostru oraș de altădată.
LIZICA MIHUȚ
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 