Comuna Dezna tot mai frumoasă și modernă
Comuna Dezna este așezată la confluența văilor Moneasa și Zugău la poalele munților Codru Moma, are o suprafață de 8350 hectare, fiind formată din cinci sate. Dezna, Slatina de Criș, Laz, Neagra și Buhani. Prima atestare documentară a Deznei datează din anul 1318. Așezată într-un cadru natural deosebit, are potențial turistic foarte bun însă și datorită ruinelor cetății Dezna (sec.XIII –XVII),a bisericii ortodoxe din Dezna care este menționată în anul 1575, precum și ruinelor topitoriei de fier Raschirata care spun multe despre trecutul istoric al Deznei.
Hanul pescăresc Dezna a dus de asemenea faima comunei în toată regiunea cu ani în urmă, fiind foarte vizitat și bineînțeles renumit prin preparatele culinare pescărești. Desigur și Spitalul de Recuperare Neuromotoare a dus reputația Deznei în toată țara, aici tratîndu-se peste 1200 de bolnavi anual.
Revenind la istoria locului aflăm că cetatea Dezna are o istorie foarte tumultoasă. Se pare că cetatea ar fi de pe vremea dacilor după felul în care este construită și poziționată, însă a fost reconstruită în epoca feudală, trecînd prin mîna multor stăpîni de-a lungul timpului.
Cert este că în zidurile cetății există și căramizi din vremea romanilor. Există și o legendă care spune că atunci cînd turcii stăpîneau cetatea ar fi adunat 100 de fete pentru a fi duse în haremul pașei. Acestea aflînd ziua cînd trebuia să fie duse, s-au strecurat în pivnița cetății și au dat foc depozitului de praf de pușcă distrugînd cetatea cu prețul vieții lor, dar salvîndu-și astfel onoarea.
În vremurile de demult codrii Deznei erau plini de haiduci, tîlhari și lotrii care furau tot ce le ieșea în cale, iar în aceste condiții, locuitorii recurgeau la ajutorul turcilor care de altfel nu au făcut mare lucru. Multe sate au dispărut în acele vremuri și se punea problema chiar a dispariției întregului ținut al Crișului Alb.
Astăzi Dezna este o comună liniștită cu oameni harnici, o comună în dezvoltare, cu noi proiecte și investiții pe care domnul primar Ovidiu Neaga le realizează de peste patru ani de cînd este primar, împreună cu echipa primăriei Dezna, pentru că doar munca împreună și o colaborare bună fac proiectele să prindă viață.
,,Am preluat primăria în 2012 și am continuat cu proiectele începute, apoi cu asfaltarea de drumuri pe măsura 3.2.2 și reabilitarea căminului cultural, precum și afterschool-ul, proiecte care erau realizate în proporție de 50%, pe care le-am finalizat.
Am făcut trotuare în comuna Dezna cu o lungime totală de aproximativ patru kilometri, pe aproape toate străzile din Dezna, mai precis acolo unde deja există canalizare iar străzile le avem asfaltate. Am început să ne ocupăm de drumurile agricole prin proiecte U.E., aici avînd mult de lucru, cu umplutură și consolidare din piatră, apoi compactare. Abia după aceea s-a pus stratul de rulaj, pentru ca cetățenii să aibă acces la terenurile agricole.
La Dezna am realizat trei kilometri de drum agricol pietruit, iar în satele aparținătoare cîte un kilometru. Am schimbat de asemenea toate indicatoarele din comună, pentru ca cei care ne vizitează să se poată orienta corespunzător, am realizat un centru de informare turistică, datorită potențialului turistic pe care comuna noastră îl are.
De asemenea am realizat un teren de sport sintetic, iar la baza sportivă din Dezna am construit tribune și vestiare beneficiind de toate condițiile necesare desfășurării evenimentelor sportive. Cu fonduri U.E. am achiziționat un microbuz școlar, o mașină Dacia-Duster pentru primărie și un buldoexcavator marca TEREX pentru lucrările pe care le avem în comună.
Am achiziționat și o cositoare pentru tractor pentru curățarea și igienizarea șanțurilor și marginilor de drumuri. La cimitirul din Dezna am igienizat, am curățat și am construit garduri și porți la cimitire, apoi am construit și un grup sanitar cu apă curentă și mai mult, am amenajat o parcare pietruită.
La Slatina de Criș am construit un Cămin Cultural nou, iar acum avem un proiect pentru un cămin cultural nou și în satul Neagra, pe care îl vom implementa la primăvară. Am construit peste 120 de podețe în Slatina de Criș, practic fiecare gospodărie are podeț de acces, iar la Neagra, peste 30 de podețe de acces la drumurile agricole și la pădurea comunală, pentru că avem peste 1200 hectare de pădure în comună.
Pe lîngă toate acestea contribuim și la biserici indiferent de cult, cu sume de bani, un exemplu fiind biserica din Dezna (pe care o dorim finalizată) și la cele din Slatina, Buhani și Neagra. Am schimbat inclusiv parchet, încălzire, gresie, faianță, am zugrăvit și finanțat construcția de cupole la biserica din Dezna urmînd ca anul viitor să alocăm noi sume pentru înaintarea lucrărilor.
La școli am schimbat ușile, cazanul de încălzire centrală, instalația electrică și termică, grupuri sanitare iar la școala din Dezna avem inclusiv supraveghere video în pauzele școlare a elevilor. De asemenea transportul elevilor se realizează cu două microbuze din satele aparținătoare Buhani, Laz, Neagra și Slatina de Criș.
La Dezna avem Spitalul de Recuperări Neuropsihomotorie de interes național, unde se tratează peste 1200 de pacienți pe an care vin din toată țara. Spitalul are aproximativ 100 de angajați, majoritatea din Dezna, fiind benefic pentru comună și în ceea ce privește locurile de muncă.
De asemenea există o ciupercărie care produce ciuperci pentru marile magazine din Arad și nu numai. Am pietruit și ulița vacii cum se spune la noi, o stradă pe care merg vacile la pășune, lucru necesar deoarece în trecut au fost cazuri în care vacile intrau în noroi și nu mai puteau ieși, fiind scoase cu tractorul însă acum a intrat totul în normalitate.
Astăzi peste tot în comună în satele aparținătoare, avem străzile pietruite, iar drumurile principale sînt asfaltate în fiecare sat. Avem un proiect de asfaltare de străzi în Buhani, o capelă la Dezna și pavarea pe străzile din Dezna acolo unde încă nu sînt făcute dar sînt puține.
Dezna beneficiază de apă potabilă și canalizare de la rețea, are și stație de epurare la ieșirea din localitate spre Sebiș. Și tot la ieșirea din Dezna dar spre Moneasa am contruit două ciuperci pentru turiștii care urcă la cetatea Dezna ca un loc de refugiu, pentru că ne dorim relansarea turismului în comună și aici aș vrea să punctez faptul că Hanul Pescăresc Dezna, un han cu tradiție (care momentan este în conservare) va fi în vînzare și în viitorul apropiat se v-a redeschide pentru turiști.
Tot în Dezna avem și o pensiune cu camping ,,Balta sărată,, cu cu o capacitate de aproximativ 40 de locuri care pe perioada de vară funcționează la capacitate maximă, iar pe valea Zugăului există aproximativ 48 de vile și case de vacanță, proprietăți private, în perioada verii fiind plin de turiști pe vale.
La Slatina de Criș avem un centru de călărie a unui investitor care are o fermă de cai pentru curse „AGROTURISM SLĂTIOARA”, cai cu care participă la diferite concursuri și competiții în țară și străinătate.
Pe raza comunei, în valea Zugăului și apoi spre Slatina avem două izvoare cu apă plată pe care le-am adus prin conducte pînă la șoseaua dintre Slatina și Dezna unde intenționăm să construim o ciupercă ca loc de popas și refugiu turistic.
Referitor la cultură și sport putem spune că avem o echipă de fotbal „Cetatea Dezna” care participă la diferite meciuri și o echipă de dansuri „Junii Cetății Dezna” care ne reprezintă cu mîndrie comuna peste tot unde merg. Ansamblul funcționează de patru ani și iată că deja avem și un ansamblu al juniorilor unde dansatorii sînt chiar copii de la grădiniță și clasele mici școlare, antrenați de un instructor din Oradea.
Planuri pentru viitor sînt destule, pentru că urmează a se construi alte drumuri agricole în lungime de circa cinci kilometri, începînd de anul viitor în satele Dezna, Buhani, Neagra Slatina și Laz.
Vom începe costrucția noului cămin cultural din Neagra cu tot ce este necesar inclusiv apă potabilă, renovarea căminului cultural din Laz și vom mai pietrui străzi însă și drumul forestier spre pădurea comunală pentru a facilita accesul.
Toate acestea le facem pentru că ne dorim o comună frumoasă și cu tot confortul posibil pentru cetățenii ei. Aceste lucrări sunt realizate numai din bugetul local” a încheiat primarul Ovidiu Neaga.