-6°C
Cum influențează lemnul butoiului aroma whisky-ului
Fiecare bun cunoscător de băuturi alcoolice spirtoase știe că butoiul în care este păstrată băutura are un mare potențial de a-i influența aroma. Acest lucru se întâmplă cu vinurile, coniacul, dar și cu whisky-ul, care nu ar putea fi diferit din acest punct de vedere.
Pe parcursul întregului proces de maturare a acestui distilat, care poate dura chiar și ani, mai multe branduri schimbă butoiul și, în consecință, băutura din interiorul acestuia.
Prin urmare, producătorii trebuie să acorde atenție diferitelor caracteristici specifice ale recipientului, deoarece orice detaliu poate schimba aroma de whisky. Putem evidenția, de exemplu, dimensiunea butoiului. Cu cât acesta este mai mare, cu atât va avea mai puțin contact cu băutura, deci îi va afecta mai puțin gustul.
Același lucru este valabil pentru cât timp va rămâne whisky-ul în butoi. Cu cât contactul este mai lung, cu atât este mai mare extragerea aromei.
Cu toate acestea, una dintre cele mai importante caracteristici este tipul de lemn din care este fabricat butoiul.
BUTOAIELE DE STEJAR
Stejarul este cel mai potrivit tip de lemn pentru producerea butoaielor de whisky. Deși este un material flexibil, care poate fi transformat în butoaie mai mici sau mai mari, este extrem de rezistent la impact și la mișcări.
În plus, acest tip de lemn permite băuturii să respire și elimină aromele și substanțele nedorite, cum ar fi compușii de sulf.
Butoaiele de stejar sunt una dintre modalitățile de a conferi whisky-ului acel ton auriu, familiar și caracteristic băuturii. Imediat după sfârșitul procesului de distilare, băutura se află în stadiul său imatur, fără culoare aparentă. Butoiul îi conferă această caracteristică, în timpul procesului de maturare.
Cu toate acestea, nu toți stejarii sunt ideali pentru depozitarea băuturilor spirtoase.
Copacii trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 80 și 100 de ani, deoarece durata de viață a copacului afectează diametrul și dimensiunea trunchiului. Idealul pentru butoaie sunt trunchiurile cu diametre de un metru, în medie.
În plus, există două tipuri principale de stejar care sunt ideale pentru a deveni butoaie: stejarul alb american și stejarul european.
STEJAR ALB AMERICAN
Stejarul alb american, cunoscut și sub numele de „quercus alba”, este responsabil pentru conferirea distilatului a unei culori aurii, similară cu cea a aurului.
De asemenea, stejarul american conferă băuturii arome mai dulci precum alune, vanilie, scorțișoară, ghimbir și miere.
STEJAR EUROPEAN
Stejarul european, cunoscut și sub numele de „quercus robur”, va da distilatului alte caracteristici.
Una dintre principalele diferențe este culoarea băuturii. Un whisky care a avut procesul de maturare într-un butoi realizat din acest tip de lemn va avea, de asemenea, o culoare aurie, dar mult mai închisă, apropiată de culoarea cuprului.
În ceea ce privește aromele, stejarul european tinde să dea o aromă de fructe confiate, fructe uscate, nucșoară etc.
Dezavantajul acestui tip de lemn este că este mult mai greu de găsit și, datorită logicii ofertei și cererii, ajunge să devină mult mai scump decât stejarul alb american.
Cuvântul Whisky provine din gaelică și înseamnă „apă a vieții”. Nimic în neregulă cu experiența generată de această băutură. Ați putea spune că este practic o bere (dar în cazul Irlandei și Scoției, fără hamei) care a fost distilată de două sau trei ori. Este strict o băutură alcoolică care se obține prin distilarea malțului fermentat din cereale (poate fi orz, grâu, secară, porumb). Produsul este maturat în butoaie de lemn. Volumul său alcoolic variază între 40 și 62%. Originea sa este incertă.
Există multe tipuri de whisky, dar cele mai comune tipuri de whisky sunt:
Single malt: fabricat din orz, apă și drojdie de malț. „Single” înseamnă că nu a fost amestecat cu whisky-uri de la altă distilerie. În general, procesul este dublu sau chiar triplu distilat în alambic și este maturat timp de cel puțin trei ani în butoaie de lemn - de obicei stejar. Este cel mai bun pe care îl putem găsi pe piață.
Blended malt: este amestecul diferitelor malțuri din diferite distilerii. Eticheta spune de obicei „malț” sau „malț pur”, iar puriștii încă îl numesc „malț cu vată”.
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 