Cosmonautul rus Ghenadi Padalka, cel care a petrecut cel mai mult timp în spaţiu, a revenit pe Pământ
Cosmonautul rus Ghenadi Padalka a revenit pe Pământ sâmbătă, alături de alți doi colegi de pe Stația spațială internațional (ISS), devenind omul care a stat cel mai mult în spațiu - 879 de zile în cinci misiuni, relatează AFP.
Ghenadi Padalka, 57 de ani, a aterizat într-o stepă aridă din Kazahstan, conform programului (la 00h5 GMT), însoțit de cosmonautul kazah Aidyn Aimbetov și de astronautul danez Andreas Mogensen. "Aterizarea s-a desfășurat bine", a declarat un purtător de cuvânt al agenției spațiale ruse Roscosmos.
Padalka, comandantul celei de-a 44-a misiuni spre ISS, bătuse în 28 iunie un record vechi de zece ani, cel al numărului total de zile petrecute în spațiu, deținut până atunci de un alt rus, Serghei Krikalev (803 zile, nouă ore și 41 de minute). Ultima misiune a lui Padalka a început în 27 martie, când a decolat de pe cosmodromul Baikonur (Kazahstan) cu compatriotul său Mihail Kornienko și americanul Scott Kelly.
Cei doi care au aterizat sâmbătă cu el, Andreas Mogensen, primul danez în spațiu, și Aidyn Aimbetov, au stat puțin timp pe ISS: ei au decolat la bordul Soyuz TMA-18M în 2 septembrie și au acostat la stație în 4 septembrie.
"Mă simt bine", a spus Padalka, înconjurat la aterizare de membri ai conducerii programului spațial rus. Ghenadi Padalka a mers de patru ori pe ISS, fiind singurul care a fost comandant pe stație de patru ori. A făcut prima călătorie în 1998, când a plecat de pe Pământ pentru o călătorie de durată (199 de zile) pe stația rusă Mir. Și al doilea său sejur, pe ISS, din 2009, a durat tot atât.
Cei trei au părăsit orbita, intrând perfect în atmosferă și aterizând la 146 de kilometri sud-est de localitatea kazahă Dzhezkazgan după mai puțin de o oră, potrivit agenției spațiale americane (NASA). Ei au fost transportați la aeroportul din capitala kazahă, Astana, unde era anunțată o întâlnire cu președintele Nursultan Nazaerbaiev.
Misiunile în spațiu constituie unul din rarele programe de cooperare internațională între Rusia și Occident care nu au fost anulate din cauza conflictului din Ucraina. Însă programul spațial comun a avut o serie de dificultăți în acest an. La sfârșitul lunii aprilie, toate misiunile în spațiu au fost suspendate pentru aproape trei luni după eșecul navetei fără pilot Progress, care a pierdut contactul cu solul și s-a distrus în atmosferă, obligând un grup de astronauți de pe ISS să stea la bordul stației cu o lună mai mult. În luna mai, o altă navetă rusă, Proton-M, care transporta un satelit mexican, s-a prăbușit în Siberia la scurt timp de la lansare.
ISS, a cărei construcție a costat circa 150 de miliarde de dolari (132 de miliarde de euro), orbitează în jurul Pământului cu aproximativ 28.000 de kilometri pe oră din 1998, amintește AFP.