Joi, 2 iunie 2022, în cadrul unei conferinţe de presă, Gheorghe Seculici, președintele Camerei de Comerţ, Industrie și Agricultură a județului Arad și Aurel Ionescu, vicepreședinte, au prezentat argumentele de susţinere a propunerii legislative înregistrată în Senatul României sub nr. B254/ 2022 pentru modificarea Legii nr. 335/ 2007 a Camerelor de Comerţ din România.

Proiectul legislativ are ca referințe modele consacrate din state precum Austria, Germania, Franța, Italia, Turcia ș.a., unde relația dintre camera de comerț și antreprenor este legiferată sub forma afilierii obligatorii sau, după caz, prin cotizații obligatorii.

Modificarile vizează aspecte referitoare la:

• includerea tuturor antreprenorilor din România într-un Catalog al firmelor
• certificarea de către Camerele de Comert a competenţelor administratorilor din cadrul companiilor
• necesitatea relansării învățământului profesional dual

Sistemul cameral din România reprezintă rețeaua asociativă a mediului de afaceri cu cea mai extinsă reprezentare la nivel național și este singura organizație prezentă în fiecare județ al țării. Camerele de Comerț au fost înființate și recunoscute de către Stat, funcționând prin lege specială.

Statele din întreaga lume acordă instituției camerale diverse prerogative, consolidate de afilierea voluntară sau obligatorie a companiilor la Camerele de Comerț.

În România, afilierea la Camera de Comerț este voluntară, fiind din păcate cel mai subfinanțat sistem cameral din Europa.
Camera de Comert și Industrie a României din care face parte și CCIA Arad, este membră a Asociației Camerelor de Comerț și Industrie Europene (Eurochambres), Asociația Camerelor de Comerț din Balcani (ABC), a Federației Mondiale a Camerelor de Comerț (WCF) și a Camerei de Comerț Internațional (ICC), iar proiectul legislativ B254/2022 propune armonizarea legislației Camerelor din România cu cea Europeană.

Catalogul Firmelor

Scopul includerii tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor este să genereze vizibilitate şi oportunităţi reale de promovare şi internaţionalizare.

În Europa, un model similar Catalogului firmelor a fost implementat cu succes în Ungaria, unde toate companiile înregistrate în Registrul Comerțului au obligația legală de a se înscrie și în Registrul Cameral, administrat de camerele de comerț maghiare, companiile trebuind să plătească o contribuție anuală, în schimbul serviciilor oferite.

Prin „Catalogul firmelor”, Camerele de Comerț vor genera beneficii pentru antreprenori, prin implicarea în realizarea de măsuri de promovare a capitalului autohton și facilitarea accesului acestuia către noi piețe, sprijinirea antreprenorilor pentru identificarea de oportunități/parteneri de afaceri/resurse de finanțare, printr-un sistem digitalizat, cu expunere pe plan mondial, prin afilierea la rețeaua mondială, respectiv, europeană, a Camerelor de Comerț, sprijinirea activității reprezentanțelor României din străinătate vizând promovarea comerțului, facilitarea și derularea operațiunilor aferente participării companiilor românești la misiuni economice, târguri și expoziții internaționale, asigurarea complementarității programelor guvernamentale vizând susținerea exporturilor, inclusiv prin accesarea piețelor extra-comunitare, facilitarea participării oamenilor de afaceri români la evenimente de promovare economică, de natura întâlnirilor și forumurilor de afaceri, întâlnirilor B2B și sprijin acordat companiilor autohtone în toate etapele proiectelor de dezvoltare ale acestora pe plan internațional, precum și alte servicii conexe. În plus, camerele de comerț vor sprijini, atât Statul român, prin identificarea în fiecare județ a acelor companii care nu apar în statisticile oficiale (implicit care nu au bilanțuri depuse), cât și mediul de afaceri, prin conectarea antreprenorilor la o bază de date, nelimitată, de oportunități și resurse, în mediul fizic și online, la nivel global.

Certificat de competență

Un alt aspect avut în vedere de propunerea legislativă se referă la introducerea unui Certificat de competență, ca act obligatoriu, necesar pentru desfăşurarea activităţii, ca urmare a înfiinţării unui nou profesionist, care are scopul  de a creşte calitatea actului comercial, de a responsabiliza agenţii economici şi de a contribui la îmbunătăţirea şi dinamizarea activităţii economice. Emiterea unui certificat de competență va echivala cu deținerea unui pașaport de încredere, cu valabilitate pe plan global, în mediul fizic și în cel online.

În urma obținerii acestui certificat, managerul unei firme va fi informat despre managementul afacerilor, va avea create abilităţi de administrare, va avea cunoștinte despre  informaţii fiscale şi financiare, va conştientiza importanţa activităţii pe care o va desfăşura, va fi informat cu privire la instituţiile cu care va colabora, fie că este vorba de administrarea fiscală a afacerii, de obţinerea unei autorizaţii sau a unui brevet. Certificarea de către camerele de comerţ a competenţelor administratorilor, va consolida circuitul unor afaceri oneste şi predictibile şi va aduce valoare adăugată atât pentru Stat cât şi pentru antreprenori, în relaţiile de afaceri pe care aceştia le dezvoltă. Cursurile vor fi stabilite de către Guvern.

Relansarea învățământului profesional dual

Este poate cel mai important aspect abordat în proiectul de lege se referă la necesitatea relansării învățământului profesional dual prin realizarea unui proiect specific comun, în măsură să reflecte conjugarea tuturor acțiunilor factorilor și actorilor implicați, și care să fie orientat, cu prioritate, către pregătirea și gestionarea forței de muncă și adaptarea corespunzătoare a calificărilor la nevoile economiei reale.

Obiectivul prioritar al camerelor de comerţ este de a consolida sistemul educaţional românesc prin aprofundarea ṣi valorizarea parteneriatului cu autorităţile publice cu responsabilităţi ȋn implementarea sistemului de ȋnvăţământ dual, la nivel local, regional ṣi naţional pentru asigurarea cadrului necesar dezvoltării resursei umane conform cerinţelor pieţei muncii.

CCIA Arad a susținut și susține în continuare necesitatea unei legi speciale dedicată formării și certificării profesionale. Avem convingerea că dezvoltarea și reformarea învăţământului profesional dual, va conduce la o mai mare apropiere de nevoile reale ale economiei la nivel național, regional și local.

Măsurile propuse ȋn proiectul de lege iniţiat au ȋn vedere ȋmbunătăţirea mediului de afaceri ṣi sunt menite de a asigura camerelor de comerţ din România atribuţii noi pentru a-ṣi ȋndeplini scopul pentru care acestea au fost ȋnfiinţate, ca “organizații autonome, neguvernamentale, de utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, creată pentru a reprezenta, apară și susține interesele membrilor săi”.

”Toată lumea ne combate vis-a-vis de ”Catalogul Firmelor”, dar nu se uită că la pe www.listafirme.ro, dacă vrei să ai acces la informații, trebuie să plătești un abonament între 140 lei și 240 lei pe lună, pentru a avea informații complete. Informații care sunt foarte benefice pentru firmele din Arad. Dacă vrei săî vinzi ceva, să te adresezi unui sector, în agricultură, de exemplu, nu știi câte firme acționează în acel domeniu. Dacă vrei să faci o reclamă, nu știi câte firme sunt în domeniul publicității.Și așa mai departe. O altă problemă posibilă: am un spațiu în Dumbrăvița și, începând din anul acesta am nevoie de o autorizație de funcționare, ce trebuie eliberată de Poliția Locală și care (autorizație) costă 300 de lei. La taxele ce le-am exemplificat nu se uită nimeni, dar la o taxă de 100 de lei (Catalogul Firmelor) se uită toată lumea, deși aceasta este benefică și este în avantajul fiecarei firme ce vrea să beneficieze de informațiile din acest catalog”, a punctat Aurel Ionescu, vicepreședinte al Camerei de Comerț Arad.

”Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad susține din plin acest proiect de lege promovat în Parlament, având în vedere activitatea pe care o desfășoară Camera de Comerț, având în vedere reglementările pe care dorim să le realizăm în cadrul activității pe care dorim să o desfășurăm în cadrul Camerei cu agenții economici. Având în vedere faptul că astăzi Camera de Comerț este singura instituție ce reprezintă cu adevărat mediul de afaceri, prin activitățile pe care le desfășoară în parteneriat cu mediul de afaceri, în reprezentarea pe care o are la nivel parlamentar și guvernamental cu decidenți politici vis-avis de deciziile care se iau în domeniul economic. Astăzi am încercat să susținem și să explicăm, să motivăm (să argumentăm) toate elementele care țin de această lege și să sperăm că, prin detaliile pe care le-am dat în cadrul acestei conferințe de presă, legea va reuși să treacă în Parlament, susținută din plin pentru binele agenților economici”, a precizat în încheiere Gheorghe Seculici, Președintele Camerei de Comerț Arad.

Biroul de presa al CCIA

P.S.

MOTIVAREA reglementărilor propuse prin proiectul legislativ B254/2022

I. Considerații generale

1. Este nevoie de descentralizarea unor atribuții din domenii specifice zonei publice, pe modelul altor state europene, vizând preluarea de către rețeaua camerală a unor sarcini referitoare la dezvoltarea și internaționalizarea afacerilor.

2. Sistemul cameral din România reprezintă rețeaua asociativă a mediului de afaceri cu cea mai extinsă reprezentare la nivel național și este singura organizație prezentă în fiecare județ al țării. Camerele de comerț au fost înființate și recunoscute de către Stat, funcționând prin lege specială.

3. Statul trebuie să aibă în vedere necesitatea consolidării și recunoașterii camerelor de comerț ca instituții viabile, funcționale și moderne, care să poată lucra în interesul economic general.

4. Statul poate să delege competenţe şi atribuţii de la autoritățile publice către camerele de comerţ, plecând de la modelele consacrate din state precum Austria, Germania, Franța, Italia și Turcia, unde relația dintre camera de comerț și antreprenor este legiferată sub forma afilierii obligatorii.

5. Statele din întreaga lume acordă instituției camerale diverse prerogative, consolidate de afilierea voluntară sau, după caz, obligatorie a companiilor la camerele de comerț. În România, afilierea la camerele de comerț este voluntară.

6. Este necesară reconsolidarea afacerilor românești, dinamizarea și optimizarea schimburilor comerciale și, implicit, a balanței comerciale ale României, a exporturilor și stimularea atragerii de investiții în mediul de afaceri național.

II. Catalogul firmelor

1. Prin includerea tuturor antreprenorilor din România în Catalogul firmelor se vor genera vizibilitate și oportunități reale de promovare și internaționalizare, atât în mediul fizic, cât și în cel virtual.

2. Catalogul firmelor va fi gestionat de către camerele de comerț, conform unor modele consacrate, testate și valorificate corespunzător, la nivel european, măsura fiind necesară și justificată în contextul crizei economice, sociale și de identitate pe care România o traversează, în vederea creării cadrului optim pentru reconsolidarea mediului de afaceri național și, implicit, a economiei țării.

3. Prin Catalogul firmelor Camerele de comerț vor genera beneficii pentru antreprenori, prin implicarea în:

• realizarea de măsuri de promovare a capitalului autohton și facilitarea accesului acestuia către noi piețe, inclusiv overseas;
• sprijinirea antreprenorilor pentru identificarea de oportunități/parteneri de afaceri/resurse de finanțare, printr-un sistem digitalizat, cu expunere pe plan mondial, prin afilierea la rețeaua mondială, respectiv, europeană, a camerelor de comerț;
• sprijinirea activității reprezentanțelor României din străinătate vizând promovarea comerțului;
• facilitarea și derularea operațiunilor aferente participării companiilor românești la misiuni economice, târguri și expoziții internaționale;
• asigurarea complementarității programelor guvernamentale vizând susținerea exporturilor, inclusiv prin accesarea piețelor extra-comunitare;
• facilitarea participării oamenilor de afaceri români la evenimente de promovare economică, de natura întâlnirilor și forumurilor de afaceri, întâlnirilor B2B;
• sprijin acordat companiilor autohtone în toate etapele proiectelor de dezvoltare ale acestora pe plan internațional, precum și alte servicii conexe.

4. Camerele de comerț vor sprijini, atât Statul român, prin identificarea în fiecare județ a acelor companii care nu apar în statisticile oficiale (implicit care nu au bilanțuri depuse), cât și mediul de afaceri, prin conectarea antreprenorilor la o bază de date, nelimitată, de oportunități și resurse, în mediul fizic și online, la nivel global. 

5. În Europa, un model similar a fost implementat cu succes în Ungaria, unde toate companiile înregistrate în Registrul Comerțului au obligația legală de a se înscrie și în Registrul Cameral, administrat de camerele de comerț maghiare.

III. Certificatul de competență

1. Scopul introducerii certificatului de competență, ca act obligatoriu necesar pentru desfășurarea activității urmare înființării unui nou profesionist, este acela de a crește calitatea actului comercial, de a responsabiliza agenții economici și de a contribui la îmbunătățirea și dinamizarea activității economice.

2. Încă de la înființarea unei societăți, cu răspundere limitată sau pe acțiuni, reprezentantul legal – cel care va conduce activitatea administrativă, economică și, respectiv, juridică, și care va reprezenta profesionistul în relațiile cu terții, precum și în justiție, va fi informat, va avea create abilități de administrare, de management al afacerilor, i se vor oferi informații fiscale și financiare, va conștientiza importanța activității pe care o va desfășura, va fi informat cu privire la instituțiile cu care va colabora, fie că este vorba de administrarea fiscală a afacerii sau de obținerea unei autorizații sau a unui brevet.

3. Certificarea de către camerele de comerț a competențelor administratorilor, va consolida circuitul unor afaceri oneste și predictibile și va aduce valoare adăugată atât pentru Stat cât și pentru antreprenori, în relațiile de afaceri pe care aceștia le dezvoltă. Concret, emiterea unui certificat de competență va echivala cu deținerea unui pașaport de încredere, cu valabilitate pe plan global, în mediul fizic și în cel online.

IV. Învățământul în sistem dual

1. La nivel mondial, camerele de comerț sunt implicate în activitățile de pregătire și perfecționare profesională, în marja afilierii tradiționale a antreprenorilor la sistemele camerale și a cunoașterii aprofundate a realităților mediului de afaceri. Exemple relevate sunt sistemele camerale din Germania, Austria, Franța, Italia, Spania etc.

2. Primele școli de ucenici și de meserii au fost înființate în România de către camerele de comerț. Tradiția și experiența camerelor de comerț în formarea profesională a adulților certifică competențele ridicate ale acestora în ceea ce privește:

• identificarea nevoilor de instruire corelate cu cerințele mediului economic;
• dezvoltarea de programe de instruire;
• pregătirea de formatori;
• planificarea, organizarea, implementarea și evaluarea proceselor de instruire;
• atragerea de resurse pentru dezvoltarea proceselor de instruire;
• certificarea de competențe dobândite în mod non-formal, standardizarea ocupațiilor etc.

3. Camerele de comerț județene cunosc specificul local și regional și participă activ la dezvoltarea durabilă a acestora, prin programe de formare, derulate la înalte standarde calitative, și infrastructură corespunzătoare (spații dedicate, resurse umane calificate etc.) pe care o implică acest proces.

V. Camerele bilaterale

Noua reglementare propune întărirea rolului și a importanței Camerei Naționale în efortul de relansare a diplomației economice și, în egală măsură, a modalităților de gestionare a situației camerelor bilaterale, inclusiv prin intermediul registrului camerelor bilaterale, instrument cu rol de evidență și sinteză, toate acestea având ca rezultate urmărite dezvoltarea și eficientizarea relațiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaționalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investițiilor străine directe în România și, implicit, reducerea deficitului comercial.