Zilele localității CIL (comuna ALMAȘ) și expoziție de animale
Atunci când treci prin Cil cu siguraţă vei observa trecătorule, un sat frumos şi foarte curat, cu gazonul din faţa caselor tuns, îngrijit, cu flori în fața caselor, iar impunătoarele biserici şi parcul de aici îţi atrag atenţia.
Pe lângă faptul că este curat, Cilul păstrează şi obiceiurile din trecut, unul este acela de a ţine aici târgul-expoziţie de animale şi produse agricole care se bucură de interesul oamenilor de aici din Cil, Almaş Joia Mare, sau Rădeşti, oameni care iubesc animalele de când se ştiu, au crescut cu ele în curte şi iată că nici copiii nu au uitat asta şi ne-o demonstrază.
Au fost prezenti mulţi copii la această manifestaţie, care au venit la expoziție cu iepuraşi, pui, căţeluşi şi chiar broaşte ţestoase, dar şi cu un roi de albine.
Bineînţeles ca de fiecare dată, primăria a premiat şi a salutat iniţiative copiilor, însă nu au lipsit nici ,,Greii” comunei, care au fost prezenţi cu vaci de lapte, un fermier aducând la expozitţie nu mai puţin de şapte capete de vaci (din 18 capete pe care le deţine). De altfel, a fost şi câştigătorul clopotului, trofeu pe care îl va deţine cel puţin până la următoarea expoziţie de anul viitor.
S-au acordat și premii constând în lucruri de trebuință gospodăriei, cum ar fi un cântar, o roabă, lemne de foc sau premii constând în sume de bani. O donație constînd într-o sumă de bani a venit din partea unui om politic dorind ca suma să se impartă copiilor participanți la concurs fiind impresionat de dragostea acestor copii pentru animale.
În timp ce alți copii se adistrează bucurându-se de tot ce le oferă viața de astăzi, acești copii cresc animale invătand să aibă responsabiliăti, lucru mare pentru vârstă lor.
Cei care au dorit au putut face și o scurtă plimbare călăre pe cal prin bunăvoința unui tânăr din Almaș care a pus calul la dispoziție în acest sens.
Apoi toți cei prezenți au putut admira produsele preparate în casă de gospodinele locului: ,,cârnați în plev”, dulcețuri , tuică, must de anul trecut , vin și multe altele.
După terminarea concursului și prezentarea produselor toți cei prezenți au putut servi o masă caldă pentru că încă de dimineață cazanele fierbeau pline ochi de varză cu carne ca la pomana porcului și pentru acest frumos lucru trebuie să mulțumim angajaților primăriei Almaș, cât și bucătarilor care au fost la înălțime atât ca servire dar și ca pricepere.
Începând cu orele 17.00, programul a continuat cu muzică, dans și voie bună. Debutul l-a făcut o frumoasă domnisoară Maria Plesa care a prezentat programul apoi fanfară Bisericii Ortodoxe din Almaș a cântat câteva piese.
Un lucru care m-a mirat a fost faptul că mai sunt tineri în fanfare și mai ales fețe, ceea ce denotă că seriozitatea și maturitatea tinerilor este la loc de cinste în comuna Almaș. Soliști vocali precum Oana Florina Stana, Monica Blaga din Bihor și AlinNeag, i-au încântat pe cei prezenți, iar ansambluri de dansuri ,,Padureanca” din Chisindia și ,,Druscelele” din Barsa au fost alături de noi la acest frumos eveniment.
Aș vrea să punctez faptul că Almasul întotdeauna a fost o comună cu oameni harnici, aici și în urmă cu peste 20 de ani era o comună vestită pe valea Crișului.
Așa cum am mai spus într-un articol trecut, aici la Almaș prin anii ‘60, exista o Autobază de transport Auto ce deținea câteva sute de autocamioane care deserveau toată valea Crișului Alb, asta pană în 1968 când URSS a intrat în Cehoslovacia și atunci conducerea de partid a hotărat înființarea de noi unităti militare printre care și fostele depozite militare de la Almaș să fie din nou active, iar Autobază a fost mutată la Sebis într-o locație nouă construită în timp record.
Aici la Almaș, Cil, Rădesti și în celelalte sate din jur, oamenii au crescut animale de când se știu, laptele și smântâna de bivolită din zonă erau vestite în piețele Aradului.
Desigur că acum nu mai există șeptelul de animale din trecut pentru că statul nu incurajează tăranul român și nu îl prea susține ca în tările europene, dar acești oameni nu se lasă și de multe ori eu cred că doar dragostea lor pentru animale îi face să nu renunțe, fiind poate ultimii luptători cu un sistem care le întoarce mereu spatele.
Ei speră că într-o zi să revenim ca tară la normal, să consumăm ce producem noi, nu de la alții pentru că românul întotdeauna a mâncat sănătos în trecut, nu din importuri, ci din propria ogradă.
Doar atunci noi și copii noștri vom fi sănătosi, iar țara asta nu va mai depinde de alții (cel puțin alimentar), poate de cei care ne-au făcut din grânarul Europei doar piața lor de desfacere.
Aș dori să incurajez tinerii de la tară să se informeze la Direcția Agricolă la Arad și să acceseze fonduri Europene NERAMBURSABILE să își facă mici ferme să nu depindă de nimeni că zona Văii Crișului Alb să redevină ceea ce a fost cândva pentru că are cel mai bun potențial economic din județ, iar oamenii de aici știu să muncească.
Am plecat aproape de miezul nopții de la Cil pentru că deși programul artistic s-a terminat, oamenii au rămas să socializeze la un mic, o friptură, o bere, iar copiii la o inghetată bună de Nădab. Am lăsat în urmă noi prieteni, oameni de care mă voi bucura întotdeauna cînd îi voi revedea, așa cum mă bucur întotdeauna când ajung pe frumoasa Vale a Crișului Alb.