Când nu ești pregătit pentru o competiție nu ai cum să ieși învingător
Cupa Presei la pescuit, ediția 2018
Credeam că vârsta și experiența vor fi de-ajuns pentru ca peștii să fie păcăliți de mine, vineri, la Cupa Presei la pescuit sportiv, Greșeală mare. Înarmat cu o lansetă ”Daiwa” primită cadou acum 30 de ani de la prietenul meu Simo Paul și cu un băț de mână de 5 m cu o linie prea subțire pentru ” monștri” de la balta ”Iazul Sportivilor” din Aradul Nou, baltă administrată de Damian Vasiu, mi-am luat locul tras la sorți , alături de alți trei colegi jurnaliști, Bogdan Cioară, organizatorul competiției, Radu Nica și Daniel Berar.
La nici 20 de minute de la start, Bogdan Cioară, cu scule de sute de euro, scoate calm un somn de 3 kg, cu care se fotografiază sub privirile noastre invidioase.
” Cei din urmă vor fi cei dintâi” sau ”Primii căței turbă” sau ” Noi avem noroc în dragoste” au fost sloganurile care au ieșit pe gurile noastre , ale celorlalți trei competitori. Bogdan și-a văzut de treabă și superbele lui undițe au scos după doar o oră de concurs , aproape 7 kg de pește.
Revenind la mine și la anticile mele bețe, ce să vezi că și pluta mea o ia razna spre mijlocul bălții. Opa....zic eu...cărășelulllll ...și încerc să-i ” văd chipul”, însă mă lovesc de o rezistență ce nu semăna de loc a unui cărășel. Cel de sub apă se enervează , face o smucitură mai serioasă , iar cârligul îmi trece razant cu obrazul și se oprește-n iarbă. De fapt, jumătate de cârlig, cealaltă rămânând definitiv în falca ” monstrului” de sub apă.
” A fost copt cârligul” încearcă să mă consoleze ( sigur pe el) Bogdan cu un calm controlat.
Timpul trece , iar Berilă scoate și el , ba un caras, ba un crăpușor, ba iar un caras , urcând pe locul al doilea, loc unde s-a situat și la final.
Nervos pe bățul meu de mână, merg la baba mea de Daiwa și mulinez pentru a-mi schimba momeala. Ce să vezi...un crap de juma de kilă stătea agățat, fără să spună la nimeni, în cârlig.
Radu Nica....nimic deocamdată, el doar umplând atmosfera de pe baltă cu decibelii vocii lui care se auzeu , cred, până-n Gai: ”Eu am noroc în dragosteeee”
Între timp , apar și alți prieteni de-ai nostri, Cosmin Mihuța, Călin Moga și Cristi Ciulei, toți trei pe post de martori și analiști.
Ca să-și bată joc de mine și în fața lor, pluta ultimei linii schimbate la bățul mei de mână se scufunda iar ....Urmează aceeași luptă ca cea în care ” cârligul a fost copt” și după nici jumătate de minut, pluta mea rămâne împreună cu firul rupt , pentru totdeauna, în balta lui Damian.
Din dreapta mea aud glasul calm si superior al lui Bogdi Cioară: ” A fost firul copt”....
Radu Nica ” își dă și el drumul”și scoate câțiva pești punând în pericol locul secund pe care se afla Berilă, fără a-l detrona însă până în final.
La locul întâi nici nu ne mai puteam gândi, Cioară adunând aproape 23 kg de pește.
Eu am fost pe locul întîi...la ceaunul nemaipomenit pregătit de Eugen Fabian și Nelu Micu, unde am mâncat două porții uitându-mă cu admirație cum Bogdi își aduna bețele de milioane, cu grația unui toreador ce-și învrânge taurul cu o eleganța de balerin.
Concluzia unu : Nu mai mergeți nepregătiți la un concurs, de orice natură ar fi el.
Concluzia doi : După sloganul lui Nica, eu am noroc în dragoste.
Concluzia trei: Balta administrată de Damian Vasiu nu trebuie atacată cu Daiwwa de 30 de ani și cu fire păstrate în căldura podului de casă. Jignești balta.
Mulțumim Dami , mulțumim Bogdi !