Aradul … orașul păcatelor!
Bun venit în orașul păcatelor, intrarea este gratuită, toată lumea cunoaște pe toată lumea, e un cerc vicios, dacă îți dorești să fii cu cineva, realizezi că trebuie să accepți că a fost cu jumătate din oraș!
E o zi de vineri, e cald, e înăbușeală, te gândești ce ai putea să faci, suni câțiva prieteni, încerci să organizezi ceva, mai ales că prietena ta cea mai bună tocmai a venit în vacanță din Londra și îți dorești să petreceți o seară de neuitat . Ora zece seara, m-am bucurat că în sfârșit terasele de pe centrul Aradului sunt pline, de-abia am găsit loc la o masă la ultima cafenea . Mă așez, mai trag două scaune aștepându-i și pe ceilalți. O ospătară în floarea vârstei (să fi avut vreo 20), cu fața rotundă, se pornește încet … de abia își trăgea picioarele, fondul de ten de pe față îi curgea iar genele false parcă răsăreau ca niște spini sălbatici. Trecând peste asta, o rog să îmi aducă meniul, comand o limonadă pentru început, nu știu care să fi fost mai acră: Ospătara sau limonada? Nu m-am putut decide decât după ce am comandat o sticlă de Prosecco și nu a reușit să o deschidă nicicum, săraca, dar cât s-a mai chinuit ... explicația ei a fost: nu cere nimeni o sticlă de Prosecco, de obicei vindem vin la pahar!
Am acceptat și explicația în timp ce un prieten de-al meu de la masă a luat sticla și a desfăcut-o. S-a făcut ora două … noaptea, prea multe variante nu erau …ori mergeam unde nu prea se mai vorbește limba română și e plin de copii și cocalari, ori mergeam într-un loc vechi de când s-au inventat tramvaiele!
Am ales să mergem în acel loc unde toată lumea știe că e cel mai vechi, unde ai distracția garantată, după câteva shot-uri te simți ca Ileana Cosânzeana, iar pețitorii nu întârzie să apară. Majoritatea stau pe telefoane, își întorc privirea după fiecare pradă care le trece prin față, se plantează la bar, și se bagă în seamă cu toate femeile care încearcă să își cumpere ceva, oferindu-le de băut. În fond și la urma urmei e o formă de socializare și asta, dar pe mine ce mă enervează e faptul că nu e nimeni curios de socializare, toți se gândesc la sex, e o energie debordantă, te simți ca și cum ai venit la Obor și vrei să îți cumperi cât mai multe lucruri. Se face ora cinci … tradiționala ciorbă de burtă e obligatorie în orașul nostru, cei care nu au reușit să plece cu vreo domnișoară acasă, mai au o șansă, în timp ce își savurează ciorba …caută prin agenda telefonică, sună în disperare să găsească o distracție pentru acea noapte ... Dimineața își face apariția, ce e cel mai trist e faptul că weekendu-l e aproape pe terminate, o gașcă de masculi în spatele meu se stresează unde să își ancoreze corabia, mai ales că timpul este limitat, când ai o nevastă care te așteaptă acasă și care e de acord ca tu să păcătuiești în fiecare weekend cu condiția să te întorci acasă!
Bun venit în orașul păcatelor, intrarea este gratuită, toată lumea cunoaște pe toată lumea, e un cerc vicios, dacă îți dorești să fii cu cineva, realizezi că trebuie să accepți că a fost cu jumătate din oraș, dacă nu chiar cu tot orașul …
Depinde doar de tine cum vezi lucrurile, alții acceptă, alții se decid să plece în alte orașe, alții decid să se întoarcă cu speranța că mai poate fi salvat iar alții mai comandă încă o ciorbă!
Corina Tamas