-6°C
Aradul, punct de intersecţie etnică
Persoanele de etnie maghiară şi rromă predomină într-un procentaj de 5,3%, respectiv 2,7% din populaţia stabilă a Aradului , dar diversitatea etnică a judeţului vestic se conturează în jurul altor şase etnii: germană, sârbă, slovacă, bulgară, ucraineană şi evreiască. Acestea din urmă se contabilizează într-un total de 2,2%.
O structură demografică schimbătoare
Istoria a continuat să-şi pună amprenta asupra extremei stângi a României, scăderea simţitoare a numărului de maghiari şi germani fiind provocată de evenimente precum Cel de-al Doilea Război Mondial, instaurarea comunismului şi căderea acestuia în anul 1989.
În acelaşi timp, anul 1989 şi-a deschis porţile în întâmpinarea unor noi etnii: italiană şi chineză.
Dorinţa primară de marcare a teritoriului
Între grupurile minoritare arădene s-a declanşat de-a lungul timpului o competiţie. Libera sa manifestare a fost posibilă datorită armoniei în care această întrecere a avut loc. Ţelul a fost reprezentat de aducerea unui aport cultural cât mai însemnat.
Diferenţele sociale au fost văzute ca un plus pentru municipiul Arad; dezvoltarea oraşului a fost considerată de către comunităţiile stabilite aici ca fiind egală cu dezvoltarea proprie.
Pe de altă parte au existat şi perioade mai puţin prospere, în care s-a încercat ştergerea acestor diferenţe şi încorporarea lor într-un tot unitar. Aceste perioade au fost reprezentate de stagnarea progresului unor minorităţi întregi. Aportul lor a fost diminuat în mod conştient de către factori externi.
Personalităţi marcante şi contribuţiile aduse
Ales în funcţie în anul 1875, magiarul Salacz Gyula a coordonat activitatea timp de 26 de ani, primind astfel titlul de cel mai longeviv primar. A sprijinit deschiderea Şcolii de Artă şi meserii, a contribuit la deschiderea primului târg economic şi comercial din provincie şi a susţinut acţiunile de construire a unor linii de interes local în valea Mureşului şi a Crişurilor.
Sava Tekelija, sârb la origini, a fost întemeietorul a numeroase instituţii cultural educative. De asemenea, a fost fondatorul şi primul preşedinte al celei mai vechi societăţi culturale şi ştiinţifice sârbeşti: Matica Srpska.
Familia germană Neuman s-a implicat timp de 100 de ani în progresul şi prosperitatea oraşului Arad. Datorită sprijinului acordat de către baronul Francis von Neuman vieţii economice, culturale şi sportive şi nu în ultimul rând dezvoltării industriei textile arădene, Şcoala profesională textilă îi poartă şi în ziua de azi numele.
Accesibilitate în domeniul învăţământului
Pentru a facilita integrarea eleviilor de diferite etnii în viaţa educativă, în Arad au fost înfiinţate liceele Csikzy Gergely şi Adam Muller Guttenbrunn. În timp ce primul şi-a început activitatea în anul 1992 şi oferă tinerilor posibilitatea de a studia în limba maghiară, cel de al doilea a ieşit în întâmpinarea vorbitorilor de limbă germană în anul 1775.
Mai mult de atât, un anumit număr de locuri este rezervat special de liceele arădene pentru elevii de etnie rromă în fiecare an, la început de clasă a IX-a.
Mărturii din inima comunităţii
,, M-am născut în Arad, la fel ca părinţii mei. Aşa că am hotărât să rămânem aici. Ambii sunt de origine maghiară, tocmai de aceea, acasă la noi sau în prejma rudelor, vorbim în limba maternă. Am vrut de una singură să învăţ această limbă, nu a fost o iniţiativă a părinţilor mei. Liceul maghiar pe care l-am urmat m-a ajutat să mă acomodez în societate. Nu m-am lovit niciodată de discriminare, nu m-a oprit nimic să-mi dezvolt personalitatea. De altfel, România fiind ţara mea natală, nu prea am întâmpinat probleme în a-mi găsi locul în ea. Nu am avut până acum vreo iniţiativă de a pleca în Ungaria; deşi acolo aş putea face parte dintr-o majoritate, momentan prefer să rămân în locul în care am crescut. “ – Beatrix Gulyas.
,,Sunt jumătate român, jumătate neamţ. Această multiculturalitate i se datorează tatălui meu şi rudelor din partea lui. Eu m-am născut în România, însă sunt vorbitor de limbă germană. Am învăţat-o ca pe o dorinţă proprie. Nu am avut parte de discriminare, nu mi s-a reproşat niciodată vreun lucru legat de originile mele diverse. Am putut să mă integrez uşor printre ceilalţi pe măsură ce am crescut. M-a ajutat mult şi liceul german în ceea ce priveşte partea de educaţie. De fiecare dată când am ocazia călătoresc în Germania pentru a-mi revedea rudele, însă nu mi-aş dori să mă mut acolo definitiv. “ – Robert Daragiu.
Bene Alexandra,
Voluntar ARQ
Zilele comunei Şicula (ediția I) 
Comemorarea eroilor căzuți la Miniș în septembrie 1944 
GHIOROC - Închiderea Festivalului Ghioroc Summer Fest 
Sărbătoarea plăcintelor întinse la Căsoaia 
Tradiții și Obiceiuri Codrenești la Hășmaș 
Zilele localității Cil și Paradă Retromilitară cu ieșire în Valea Rădești 
Praznicul de Pită Nouă de la Pecica, un eveniment deosebit 
Beliu - Praznicul de pită nouă la ediția cu numărul 47 
Ruga de Sfântul Ilie de la Păiușeni 
Întâlnirea Codrenilor în satul de vacanță Groșeni 
15 august - Hramul Bisericii Ortodoxe Măderat 
Zilele comunei Vinga, un eveniment de excepție cu artiști consacrați 