Arădeanul Mihai Jivan, portar al Naționalei României în 1974, mereu tânăr și dornic de muncă
M-a primit astăzi în casa lui de pe strada Mărgăritar din zona Alfa . Am băut împreună un ceai în camera unde se află o bibliotecă cu rafturile ticsite de cărți despre fotbal, cupe, plachete și medalii adunate de-a lungul carierei sale de fotbalist. A evoluat la mai multe echipe, precum UTA, Strungul Arad, CFR Arad, Politehnica Timișoara, Otelul Galați, dar a cochetat și cu postul de antrenor la cluburi din Arad și județul Arad.
E cam greu să străbați strada Mărgăritar cu mașina .
” E singura stradă din Arad neasfaltată. Ne-au propus cei de la Primărie încă din anul 2000 că o vor asfalta , dar tot cu gropi este.Problema mare e că nici canalizare nu avem”,au fost primele cuvinte cu care fostul internațional m-a primit.
Scopul real al vizitei mele l-a reprezentat promisiunea lui Mihai că îmi va da o fotografie în care apar alături de el în anul 1974, coechipieri la Poli Timișoara ( eram student pe-atunci), la un meci internațional organizat cu ocazia retragerii fostului ”polist”, doctorul Surdan.
Mișu Jivan a părăsit pentru câteva momente camera , reîntorcându-se cu un braț plin de albume cu fotografii și articole decupate din presa sportivă a acelor vremuri.
” Tata ,fie iertat, a lucrat la tipografie . El mi-a confecționat aceste albume, dar mai trebuie să fac puțină ordine în ele”, se scuză Jivan senior. ” Sunt nervos puțin. Azi e ziua fiului meu , Mihai Jivan jr., dar e prea devreme să-l trezesc cu un telefon. Abia aștept să-l felicit”.
După câteva minute descoperim și fotografia după care am tânjit eu. Ba mai mult, avea într-un album, decupat și lipit, articolul din Sportul românesc cu cronica meciului SC Bacău- Poli Timișoara , prima din campionatul primei Divizii a României , sezonul 1975-1976, meci în care am debutat ca fundaș dreapta . A fost singurul meci, deoarece la primul antrenament din marțea de după debut ,la o miuță din finalul antrenamentului, un coechipier m-a accidentat rupându-mi meniscul și ligamentele încrucișate.
Dar să revenim la gazda noastră.
” De mic doream să devin fotbalist. Am copilărit în cartierul Pîrneava , alături de Domide, frați Gyengye, Dodeanu ....totă ziua eram la fotbal. Am jucat în toate ligile României, inclusiv în Naționala României, alături de celebrul Necula ” Rică” Răducanu. Am vizitat întreaga lume, am antrenat la multe echipe. Momentan sunt observator de joc AJF Arad, dar duc dorul muncii cu fotbaliștii, mai ales aș pregăti portari. Aradul nu mai produce de la un timp portari. Singurul Dan Țapoș răspunde de portarii Academiei UTA, Atletico și Progresul Pecica. Sandu Țamboi este delegat al echipei de juniori 2004 UTA . Eu am licența UEFA A, ca antrenor, așa că, tare mult aș dori să revin la vreo echipă, fie ea și de nivel județean”, vorbește Mișu cu ochii mereu în albume.
Cu promisiunea că -i voi repeta vizita , îi mulțumesc pentru surprizele pregătite și-l rog să-i transmită fiului său un ”La mulți ani” sincer precum și multă sănătate și fericire