Printre cele 18 centre județene din cadrul proiectului „Biblioteca bunelor practici”, s-a numărat Centrul de Consultanță Camerală de la Sibiu, administrat de omul de încredere a șefului USR, Sorin Pădurariu. Sediul? Tot într-o firmă condusă de acesta (Ascent Sibiu). Proprietarul? Direct firma lui Barna, scriu jurnaliștii de la Rise Project.

Proiectul, în parteneriat cu Asociația Confederațiilor Țărănești din România (CATAR), a alocat câte trei cursanți fiecărui centru. În total, 54 de tineri din mediul rural, dar cu studii superioare, urmau să devină proprietari de firme sau asociații. Planul era ca ei să împrietenească agricultorii cu fondurile europene. Fiecare a primit câte o subvenție de 6.400 de lei la început de drum, decontări cu înființarea firmei, niște mobilier de birou, imprimante sau laptopuri. Doar la Sibiu, centrul de profil aparținea DCG.

Sorin Pădurariu ne-a detaliat puțin rolul său în ecuație: „M-am ocupat să adun actele, să dau la contabil, să plătesc salarii, chestii din astea. În activitatea lor, nu m-am implicat deloc, erau liberi să caute clienți, conform cursului la care au participat, să facă consultanță și să-mi zică când era de vreo factură. Nu or făcut niciuna în doi, trei ani. Nu s-o încasat nimic. Cheltuieli au fost doar salariile lor.”, se arată în investigația Rise Project.

Angajații n-au primit salariu, îl contrazice Barna pe Pădurariu.

Așișderea Gheorghe Crinu, un cursant arondat centrului din Sibiu, care zice că n-a fost remunerat, în afară de prima aceea de 6.400 de lei, dar s-a trezit acasă cu o scrisoare de impunere de la Fisc, din care a aflat că fusese angajat: „Nu știu cât a venit de la ANAF, 500 de lei și ceva. Scria că am fost angajat al Centrului de Consultanță Camerală. Voi sunteți cretini? Nu, că uite, încă ești activ! Deci eu nu am semnat… un salariu când îl iei, semnezi. Eu așa știu.”

Cel mai sigur, spune Dan Barna, impunerea către angajați înseamnă contribuția la asigurările sociale pentru premii, prime și subvenții acordate în proiect. Potrivit Inspecției Teritoriale de Muncă, cei trei angajați ai centrului sibian figurează cu câte 250 de lei pe lună între septembrie 2015 și aprilie 2016.

Chiar dacă el nu-și amintește să fi luat bani, cei 500 de lei popriți lui Crinu ar fi exact CASS-ul aferent acestui venit înregistrat oficial. „O singură dată am fost, ne-a chemat Dan Barna, am semnat hârtiile ce le-o făcut el, am luat laptopul și subvenția. După aceea, pa!”, ne povestește omul la o cârciumă din piața Cibin.

Proiectul a fost un eșec, recunoaște Barna, din cauza confederațiilor țărănești din România (CATAR), partenerul lor. Însă bunurile cumpărate ar fi toate la locul lor.

„Centrele acestea de consultanță nu au generat rezultatul așteptat. CATAR a fost o organizație prea slabă, n-a putut să le preia. Noi am investit în acei oameni, pe județ, și cumpărându-le câte un laptop, o imprimantă și o masă, care în continuare sunt la dispoziție în Sibiu și în celelalte orașe, na… nu a funcționat. Abordarea respectivă n-a fost una de succes. Dar n-a plecat nimeni acasă cu ceva, vreun beneficiu de altă natură”.

Centrul din Sibiu este radiat astăzi cu totul, fără să fi avut vreo activitate. Nici măcar firma care îl găzduia nu mai are sediul acolo și nici Pădurariu nu mai are vreo legătură cu ea.

Am vorbit cu tineri din alte cinci centre înființate atunci. Niciunul nu a funcționat.

Cornel Colciar, Centrul Cameral Sălaj:

„N-am reușit nimic. Plăteam contabila din prima aia, salarii nu aveam, am mai adus și bani de acasă. Nu ne-a ajutat nimeni ulterior. Două milioane de euro aruncați. Mobila a fost scumpă, a costat 10.000 de lei, laptopurile la fel și nu aveam nici Pdf sau Word instalat pe ele. “

Nicolae Rinzis, Centrul Cameral Bistrița:

„Un coleg de-al meu e plecat în Germania, altul în Anglia, n-am funcționat aproape deloc. N-aveam salarii, fermierii nu erau interesați să încheie contracte cu noi.”

Alin Petric, Centrul Cameral Alba Iulia:

„Am încercat cu diferiți fermieri. Îi abordam ba pe Facebook, ba la centru, le explicam, dar oamenii erau neîncrezători. Poate ar fi mers dacă consorțiul ar fi subcontractat un consultant care să ne zică: așa se face o pensiune agroturistică, așa astălaltă, pentru că diferă fiecare cerere în parte. Puteau să ne ajute cu astea măcar la început.”

Petre Burnal, Centrul Cameral Târnava Mare, Mureș:

„Am avut un mic proiect cu primăria, ei ne-au sprijinit puțin, în rest nimic. Nu aveam cu ce să ne plătim salariile ca să putem înainta. Cerințele pentru a atrage fonduri europene sunt foarte mari pentru un om de rând.“

Cristian Țăran, Centrul Cameral Caliman, Harghita:

„Am avut angajați trei oameni selectați la cursuri din grupurile țintă. Dar știți cum e: trebuie să fie și frumoși și una, și ailaltă, iar când trebuie să te apuci de treabă, realizezi că nu prea ai cu cine. I-am ținut angajați cât era obligatoriu, vreo șase luni cred. Am mers cu fracțiune de normă. Problema a fost că cei din proiect n-au avut echipă care să îi poată coordona pe ăștia când vine vorba de a da consultanță.”

Statul și belșugul

Din 2007 până astăzi, compania fondată de Dan Barna și Dragoș Jaliu a fost parteneră sau beneficiară directă în 20 de proiecte pe fonduri europene care însumează 166 de milioane de lei, arată jurnaliștii de la Rise Project.

Ca subcontractor, între 2008 și 2015, firma a furnizat cursuri, consultanță, servicii de publicitate și protocol, în valoare de 3,3 milioane de lei, către mai multe instituții ale statului: Primăria Sibiu condusă de Iohannis, Ministerul de Interne condus de Dan Nica, Ministerul Dezvoltării Regionale condus de Elena Udrea, Autoritatea Națională a Vămilor, Ministerul Agriculturii și mai multe Consilii Județene din țară. Majoritatea contractelor au fost obținute prin cerere de ofertă sau achiziție directă.

Candidatul USR la președinție s-a retras în 2016 din companie și a fost numit secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene în guvernul tehnocrat.

Anul trecut, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG s-a întors la Alba, ca lider de proiect european. Cu o nouă finanțare de 11,8 milioane de lei, înființează întreprinderi start up în centrele urbane din județele Alba, Brașov, Sibiu, Covasna, Harghita și Mureș. „Ne propunem să încurajăm antreprenoriatul în Regiunea Centru, prin crearea unui cadru dinamic și sustenabil, favorabil dezvoltării abilităților antreprenoriale”, sună anunțul postat pe site-ul firmei. Proiectul se află deocamdată în faza de implementare.

Compania lui Barna a fost verificată în teren de OIR POSDRU ALBA, dar totul a fost ok, ni s-a transmis. Ultimul control de la minister a plecat și el cum a venit.

Pentru mai multe detalii și documente intrați aici: https://www.riseproject.ro/articol/adevarul-despre-dan-barna/