Recursul compensatoriu a fost abrogat după votul din plenul Camerei Deputaților.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind abrogarea recursului compensatoriu, cu amendamentul prin care este stabilită perioada pentru care se aplică măsurile compensatorii persoanelor deținute în condiții improprii.

Au fost 272 voturi „pentru” şi 5 abţineri.

Proiectul de lege a fost iniţiat de PNL şi a fost comasat cu cel al USR.

Plenul Camerei Deputaților a votat, miercuri, ca for decizional, proiectul de lege privind abrogarea recursului compensatoriu, după ce Comisia juridică a adoptat marți, cu unanimitate de voturi, raport favorabil.

Dezbaterile au durat două ore și au încins spiritele în Parlament.

Președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, deputatul PSD Nicușor Halici, a declarat, în plenul ședinței de miercuri a forului legislativ, că "doar o foarte mică parte", sub 600 dintre recidiviștii care au fost eliberați în baza recursului compensatoriu aveau nevoie de această lege.

"Din ăia 20.000 de recidiviști eliberați, o mare parte nu aveau nevoie de recursul compensatoriu, ci doar o foarte mică parte, se pare că sub 600. O să vedem și ce ne spune Ministerul Justiției cu privire la beneficiarii recursului compensatoriu care au recidivat. Ce este foarte interesant de văzut este ce o să facă Guvernul, pentru că CEDO ne-a spus „veniți cu soluții”. Din partea PSD, va avea susținerea în condiții în care aceste soluții sunt sustenabile și în avantajul societății în ansamblul său", a declarat Nicușor Halici la dezbaterile din Camera Deputaților .

Deputatul PNL Florin Roman a declarat că dintre cei 22.000 de deținuți eliberați în baza recursului compensatoriu, 7.000 au fost "criminali, violatori, tâlhari".

"Vorbim astăzi de abrogarea recursului compensatoriu, pentru că PNL a scris un proiect de lege și l-a depus în luna februarie. În februarie erau eliberați în baza recursului compensatoriu 12.000 de deținuți. Dacă am fi avut înțelepciunea și ați fi ascultat rugămintea opoziției de la acel moment astăzi 10.000 de deținuți nu ar umbla liberi pe străzile României. Am ajuns la o situație înfiorătoare: 22.000 de deținuți eliberați mai repede, dintre care 7.000 au fost criminali, violatori, tâlhari, deținuți care au ajuns în pușcării pentru că au comis fapte extrem de grave. Dintre ei, 500 au ieșit și au comis din nou. Alți 2.000, după ce au fost eliberați, s-au întors în penitenciare", a spus Roman.

Deputatul USR Stelian Ion a afirmat că este de apreciat că UDMR și-a recunoscut greșeala în ceea ce privește susținerea legii recursului compensatoriu.

"Unii dintre cei care au susținut această lege și au votat-o au recunoscut în mod public greșeala. Cred că este de apreciat cel puțin din partea UDMR că și-au recunoscut public această greșeală. Cei care au promovat această lege  trebuie să recunoască că a fost o eroare foarte mare", a precizat Stelian Ion.

Circa 21.000 de condamnați au fost eliberați în urma recursului compensatoriu în ultimii doi ani. Peste 500 au comis noi infracțiuni violente

În perioada octombrie 2017 - septembrie 2019, peste 21.000 de condamnați au fost eliberați în baza recursului compensatoriu, dintre care peste 500 au recidivat, a transmis Ministerul Justiției, într-un răspuns la o interpelare formulată de deputatul PNL Florin Roman.

De la data de 19.10.2017 și până la data de 18.09.2019 au fost eliberați din penitenciare 21.049 de deținuți, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu. Dintre aceștia, 634 erau condamnați pentru viol și 1.670 pentru tâlhărie calificată. În perioada menționată, din totalul liberărilor, s-au înregistrat 1.877 de reîncarcerări. Dintre acestea, 47 pentru viol, 226 pentru tâlhărie calificată și 36 pentru omor, potrivit răspunsului Ministerului Justiției.

În varianta iniţială a legii, promovată de Guvernul Cioloș, ar fi ieşit din pușcării aproximativ 1.700 de deținuți. 

Legea recursului compensatoriu a fost votată pe 9 mai 2017, de Camera Deputaților, decizională, cu 175 de voturi "pentru", din partea PSD, ALDE, UDMR și minorități, și 85 "împotrivă", de la PNL și USR. Forma ajunsă în Parlament a fost modificată substanțial de către actuala coaliție la putere. Proiectul a fost inițiat de ministrul Justiției Raluca Prună din fostul Guvern Cioloș .

Ce prevedea legea privind recursul compensatoriu, modificată de PSD+ALDE+UDMR în 2017

Principala prevedere era aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate. Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.

Cum erau definite în lege "condițiile necorespunzătoare" de detenție:

a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă;

b) lipsa accesului la activități în aer liber;

c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă;

f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

De asemenea, față de legea care era în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).

Un amendament depus la acea vreme de deputatul UDMR Marton Arpad și adoptat apoi prevede posibilitatea "cumpărării" de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație.

Sursa: realitatea.net