A fost prins enigmaticul terorist, ce intenționase să detoneze o bombă lângă fosta casă de protocol a lui Nicolae Ceaușescu la Arad
P(r)oza zilei: A fost prins enigmaticul terorist, ce intenționase să detoneze o bombă lângă fosta casă de protocol a lui Nicolae Ceaușescu la Arad
Prin eforturile conjugate ale Poliției, Jandarmeriei, ISU (pompierilor) și, normal, ale Poliției Locale, totul coordonat, așa cum se cuvine, din umbră de către SRI, în noaptea de marți spre miercuri a fost localizat și ulterior încătușat misteriosul individ care, poziționat la etajul al III-lea al unei case conspirative de pe strada Horia (pentru a avea tot câmpul tactic sub observație!), intenționase să declanșeze mecanismul unei bombe artizanale (făcută pe bază de azot îmbunătățit, șuruburi și cuie) și să arunce în aer fosta reședință a ”celui mai iubit fiu al poporului”, care, iată, umilire a neamului, ajunsese pe mâini străine.
Insolitul personaj, cu o biografie demnă de un roman de aventuri, nu este altul decât Lucian A., proaspăt expulzat din Coreea de Nord, unde îndeplinise anumite misiuni speciale pe lângă tovarășul președinte Kim Jong-un, până în momentul în care a fost găsdit la granița dintre cele două Corei cu valiza diplomat cicastită (burdușită) cu stick-uri de memorie în formă de Secera și Ciocanul, pe care se găsea copiat filmul sud – coreean ”Somnul Calamarului” și cu care Lucică al nostru făcea bani frumoși, vânzându-l pe sub mână la Phenian.
Prins cu cioara vopsită de către temuta poliție politică nord – coreeană, se pare că ”Lucien”, cum îl alinta sora providențialului președinte, a reușit să scape de plutonul de execuție numai datorită povestei de dragoste cu tânăra femeie, ce era literalmente înnebunită de burta impozantă a concetățeanului nostru, pe care, în clipele lor de intimitate erotică, îl compara cu veneratul Buddha, altminteri un tip la fel de burduhănos.
Ejectat din patria ”comunismului biruitor”, Lucien nu și-a plâns prea mult de milă, ci s-a angajat rapid ca muncitor necalificat la Centrul de Colectare și Reciclare a Hârtiei din Carierul Gai, unde, cât era el de ateu, i-a pus Dumnezeu mâna în cap, căci într-o bună zi s-a poment la centrul de colectare cu mai mulți saci de plastric, în care se găsea nici mai muilt, nici mai puțin, decât arhiva de cadre a Comitetului Județean PCR Arad.
Atunci dolofanul nostrui personaj a atins o stare de iluminare aidoma avatarului său asiatic Buddha și l-a străfulgerat imediat ideea genială de a reface structura PCR din Județul Arad, sub forma unei organizații anarho – comuniste.
Așa că, pătruns de noua lui misiune, din acel moment Lucien a bătut la pas toate orașele, comunele și satele arădene, cu tabelele foștilor membri PCR în buzunar și, colaborând rodnic cu asociațiile locale ale pensionarilor, a reușit să întemeieze peste tot celule anarho-comuniste, compuse din seniori, pardon, tovarăși nostalgici după tinereți de mult apuse ...
La momentul incidentului cu bomba de pe strada Horia, Organizația Anarho – Comunistă era deja funcțională în tot Județul Arad și SRI-ul descoperise planuri și documente din care rezulta că biroul de conducere al organizației, în care diabolicul Lucian reușise să coopteze și doi pensionari matusalemici, ce fuseseră cândva colonei în armata română, elaborase un plan strategic, ce prevedea ca în seara de Crăciun nostalgicii anarho – comuniști să dea o lovitură la Primărie, apoi să cucerească Cetatea Aradului și odată instalați acolo, să preia frâiele conducerii județului.
Din păcate pentru nostalgicii anarho - comuniști, s-a adeverit încă odată că Diavolul se ascunde în detalii, căci întreaga conspirație a căzut datorită faptului că artificierul ce construise dispozitivul exploziv, fiind la o vârstă înaintată, a uitat efectiv să pună baterii în telecomanda cu care Lucică ar fi trebuit să declanșeze de la distanță bomba!
P(r)ozeur: Vasile de Zărand