Nu mai puțin de 423 de firme mijlocii din județul Arad vor trece din administrarea Fiscului arădean în cea a Direcției Generale Regionalea Finanțelor Publice Timișoara.

Agenția Națională de Aministrare Fiscală creează de la 1 februarie două structuri speciale care se vor ocupa doar de contribuabilii mari și mijlocii.

Decizia va intra în vigoare din data de 1 februarie, atunci când la Timișoara, vor fi concentrați acești contribuabili mijlocii din Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș Severin.

Reprezentanții finanțelor spun că reprezentanții firmelor vor fi înștiințați în scris despre aceste modificări. În plus, conform pre;edintelui ANAF, Gelu Diaconu, firmele în cauză vor avea parte de un tratament preferențial din partea fiscului atunci când vine vorba de inspectiile fiscale și ramburasarea TVA-ului.

”O astfel de reorganizare se dorește a conferi în viitor un tratament oarecum preferențial acestei categorii de contribuabiul care are o contribuție de peste 70% la bugetul statului. Acest tratament privește modalitatea de derulare a activității de inspecție fiscală și procesul de rambursare a TVA-ului”, a declarat Gelu Diaconu.

În ceea ce-i privește pe inspectorii arădeni care avea în sarcină aceste firme ce se mută în județul vecin, reprezentanții Finanțelor arădene spun că vor fi mutați pe alte segmente, și nu se pune problema concedierii sau detașării la Timișoara.

Efecte negative pentru firmele mutate

Modificările actuale si anume trecerea la nivel regional va avea consecințe negative. În Parlamentul României, mai precis în Camera Deputaților, în momentul discutării acestor modificări, s-au creionat câteva dezavantaje pentru firmele care se vor muta din punct de vedere fiscal:

Îngreunarea accesului contribuabililor mijlocii la serviciile oferite de administraţia fiscală, relaţia contribuabil-unitate fiscală fiind afectată de următorii factori: distanţele mari pe care aceştia trebuie să le parcurgă pentru a se prezenta la sediul organului fiscal regional; creşterea volumului resurselor financiare şi de timp, pe care în viitor este necesar să le asigure contribuabilii mijlocii pentru a avea acces la serviciile fiscale, cu precădere în ceea ce priveşte primirea certificatelor de atestare fiscală, a deciziilor privind calculul timbrului de mediu, depunerea declaraţiilor de înregistrare fiscală, depunerea documentaţiei necesare obţinerii eşalonării de plată, înregistrarea contestaţiilor la diverse acte administrative emise de organul fiscal, obţinerea cazierelor fiscale.

În domeniul executării silite, pentru obţinerea informaţiilor privind patrimoniul debitorilor şi aplicării măsurilor de executare sunt necesare deplasări frecvente la sediul acestora, ceea ce, în perspectiva regionalizării, implică costuri mai mari cu deplasarea personalului fiscal.

În prezent, se înregistrează încă o pondere foarte ridicată a volumului plăţilor efectuate cu numerar, ceea ce presupune creşterea cheltuielilor care urmează a fi alocate de către contribuabilii mijlocii cu deplasarea şi paza valorilor băneşti pe traseul cuprins între localitatea unde au sediul social şi Trezoreria Municipala/Regionala care deserveşte noua structură de administrare.

Creşterea duratei de timp şi a costurilor necesare desfăşurării unor activităţi care presupun fie deplasarea personalului fiscal la sediul contribuabilului pentru efectuarea inspecţiilor fiscale, investigaţiilor pe teren, efectuarea controalelor încrucişate sau inopinate, fie deplasarea la sediul instanţelor de judecată care au competenţă diferită de arondare faţă de competenţa fiscală de administrare.

Aplicarea măsurilor de executare silită a bunurilor, respectiv identificarea şi instituirea sechestrului pe bunuri, operaţiuni care urmează a fi efectuate de către personalul din cadrul unităţilor fiscale pe raza cărora se află bunurile urmăribile vor cunoaşte o creştere a duratei de timp pentru ducerea la îndeplinire.

Scăderea calităţii actului de administrare în condiţiile în care se afirmă că reorganizarea DGFP are ca primă cauză o plafonare calitativă a activităţii acesteia, în condiţiile unui maxim de performanţă nesatisfăcător, consider că reorganizarea contribuabililor mijlocii la nivel de regională, pe modelul actual al DGFP, va crea aceleaşi probleme sistemice, existând riscuri reale ca fenomenul înregistrat la nivelul marilor contribuabili să fie multiplicat şi la nivelul contribuabililor mijlocii.

În condiţiile actuale de administrare judeţeană a contribuabililor mijlocii, calitatea serviciilor oferite acestora a crescut de la an la an, tratamentul asigurat contribuabililor fiind recunoscut chiar de către conducerea ANAF ca fiind promptă şi de înaltă calitate.

Un criteriu foarte important pentru contribuabilul român în aprecierea relaţiilor cu ANAF îl constituie, pe lângă calitatea actului de administrare, şi promptitudinea acestuia.