Sondaj bombă: Care este a doua mare ameninţare la adresa României după Rusia
Clasa politică din România este percepută ca fiind a doua mare ameninţare la adresa independenţei ţării după Rusia, potrivit unui sondaj surprinzător realizat de Institutul International Republican (IRI).
La întrebarea "Ce ameninţă cel mai mult independenţa României?" românii au oferit următoarele răspunsuri: Rusia 31%, politicienii - 14%, Ungaria - 10% şi interesele străine - 10%.
Un alt răspuns surprinzător dat de români se referă la localizarea corupţiei: participanţii la sondaj arată cu degetul către Parlament (84%), Guvern (83%) şi abia apoi spre serviciile sociale (78%). În general, corupţia este percepută ca afectând mai degrabă nivelul central (58%) decât cel regional sau local (19 procente fiecare).
Concluzia pe care IRI o extrage în principal din acest sondaj este aceea a încrederii pe care românii o au în apartenența la Uniunea Europeană și la NATO: astfel, 85% evaluează calitatea de membru NATO că fiind pozitivă, 69% consideră că menținerea unor relații puternice cu UE servește cel mai bine intereselor României, în vreme ce doar 35% spun același lucru despre relația cu Rusia.
Cel mai puţin creditaţi cu capacitatea de a rezolva problemele ţării sunt prim-ministrul (27%) şi Guvernul (19%).
Românii se arată destul de severi şi atunci când vine vorba despre evaluarea mandatului la Cotroceni al lui Klaus Iohannis. Covârşitor - 60% - se declară nesatisfăcuţi de felul în care a acţionat presedintele.
Ce ar fi trebuit sa faca presedintele Iohannis? Intrebati despre prioritatile de pe agenda prezidentiala, romanii au bifat:
- lupta impotriva coruptiei (48%)
- consolidarea statului de drept (44%).
Cercetarea sociologică a fost derulată în perioada 7 mai-2 iunie 2018, pe un eșantion reprezentativ la nivel național (marjă de eroare: +- 1,2- 2,8). Potrivit Ziare.com, sondajul a măsurat atât percepția asupra instituțiilor interne (încrederea în instituții), cât și asupra poziționărilor de geopolitică: statutul european, percepția asupra Rusiei lui Putin, oportunitatea unirii cu Republica Moldova, dar și oportunitatea unei apropieri de așa-numitul Grup de la Visegrad, pentru a crește influența Europei Centrale în față celei Vestice.