Scripciuc, 50! „Dar pe noi, cine ne-a întrebat?”
Fotografia a evoluat spectaculos, în timp, ca proces tehnic de execuție, ca încadrare într-un câmp tehnico-estetic aparținător și, bineînțeles, ca definiție.
Dacă pe la-nceputurile ei, fotografia a fost considerată un proces fizic, pur tehnic:
”procedeul prin care se înregistrează lumina şi alte radiaţii electromagnetice, fie cu un senzor de imagine, fie prin intermediul unui material fotosensibil precum filmul fotografic” (WIKIPEDIA), fiind descoperită de un tehnician, secolul al XIX-lea îi dă o altă dimensiune, ridicând-o din condiția manualității, meseriei, la cea de artă. A 8-a, după: Arhitectură, Dans, Literatură, Pictură, Sculptură, Muzică, Cinematografie.
Inventatorul francez Nicephore Niepce este considerat a fi părintele fotografiei. Prima făcută de acesta a fost distrusă într-o încercare de a o expune pe hârtie, dar în anul 1826, Niepce a creat o imaginea foto ce s-a păstrat în istorie, intitulată ”Vedere de la fereastră”.
Etimologia cuvântului „fotografie” înseamnă “a desena /„a scrie cu lumină” și provine din limba greacă. „Scrierea” și „desenarea cu lumină” transformă procesele mecanice care stau la baza nașterii imaginii foto, ( “heliografie” (Niepce), ”desen fotogenic”/calotip” (Talbot), respectiv “daguerotip” (Daguerre)) în ceea ce avea să devină mai târziu fotografia: obiect de artă.
Joi, 28 Septembrie 2023, la ora 18.00, Sala „Clio” din Arad a fost gazda expoziţiei aniversare de fotografie „Nelu Scripciuc 50”. Expoziția a stat sub patronatjul „Foto Clubului Pro Arad”, a Filialei „Ioan Slavici” Arad a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Complexului Muzeal Arad, instituții și organizații din care fotoreporterul Nelu Scripciuc face parte și pe care le reprezintă.
Evenimentul a fost reprezentat și moderat de Subprefectul Aradului, Doru Sinaci- vicepreședinte al UZPR-Filiala Arad, de Directorul Executiv al Consiliului Județean Arad, Andrei Ando și de Managerul Complexului muzeal Arad, Sorin Bulboacă.
Cei trei reprezentanți ai administrației locale l-au prezentat pe expozant ca pe una dintre figurile reprezentative ale jurnalismului arădean, prin pecetea pe care Nelu Scripciuc și-a pus-o asupra istoriei clipei a orașului nostru.
De altfel, expoziția aniversară de fotografie, „Nelu Scripciuc 50”, a ilustrat afirmațiile vorbitorilor, ea expunând în totalitatea ei, instantanee arădene surprinse de autor în perioada 2003-2016. Fără aparatul foto, instantaneele se pierd imediat după ce le-ai văzut, din neglijență sau voit, cu atât mai mult cu cât unele surprind momente particulare și sociale neplăcute, dramatice sau tragice.
Expoziția lui Scripciuc reține: proteste, străzi desfundate, lucrări de canalizare, câini comunitari, autoturisme avariate, focare de mizerie, lume pestriță, accident de mașină, incendii etc, aspecte ale existenței cotidiane.
Alături de aceste imagini stau realități sociale reprezentative pentru comunitate: Piața pompierilor (2001), amplasarea Statuii Libertății în Piața Recomcilierii (2004), turnarea unui film de Sergiu Nicolaescu la Arad (2003), igienizarea gării (2016), ruina Casei cu lacăt (2016), Loteria națională (2004), inundarea pontoanele de peste Mureș (2004), demolarea vechii fabrici de mobile IMAR (2007), străvechile cișmelelor (2006), etc.
Importante sunt nu numai imaginile foto care spun povestea, cât un aspect personal pe care fotoreporterul Nelu Scripciuc l-a atașat acestora: propriul comentariu prezent aproape la toate fotografiile, fapt care denotă o implicare și mai profundă a jurnalistului, dar și a cetățeanului, în mesajul pe care dorește să-l transmită. Exemple: „Dar pe noi, cine ne-a întrebat?”, „Cu pat și dulap”, „Un atelaj animal în plin centru”, „Căldură mare”, „Cișmea pentru oricine”, „Deși cosmetizată nu este nici astăzi un punct de atracție”, „Cazul din imagine nu e grav, doar etilizat!”, „Cornul, simbol al subzistenței”, ”Nu îți trebuie prea multă inteligență să distrugi fațada unei case”, etc.
Nelu Scripciuc are o experiență publicistică în domeniul fotografiei jurnalistice și în domeniul audio-vizual, de 25 de ani. A lucrat la ziare locale, regionale sau naționale: (Observator, Jurnalul Național, Vestic.ro) și la posturile de televiziune TV Arad și West TV.
Este pasionat de artele vizuale încă din tinerețe, primele lui expoziții având ca tematică frumusețea feminină, portretistica și peisajele. Arta fotografică a deprins-o de la un vechi fotograf de presă al Aradului, Francisc Kelen, care poate fi considerat mentorul lui Scripciuc.
„În anul 1995 am înfiinţat o firmă în acest domeniu, „Foto Video Focus”, iar doi ani mai târziu am decis să mă dedic total acestei pasiuni atunci când, în anul 1997, deveneam fotoreporter al ziarului arădean „Observator”
În anul 2000 a devenit membru al Asociației Foto Club Arad, iar între 2001-2008 a fost ales președintele acesteia, iar din anul 2008 a fondat și condus „Asociația Fotografilor Profesioniști Foto Club Pro Arad”.
Fotografiile lui Scripciuc circulă în lumea întreagă. Ele au fost recompensate cu medalii de bronz PSA (Photographic Society of America), de aur "Carol Popp de Szathmári", de aur FIAP și acceptate în Salone Internaționale de Artă Fotografică din țară și de peste hotare.
I-au fost acordate numeroase premii și distincții naționale și internaționale, atât pentru fotografia de presă cât și pentru fotografia artistică, fiind totodată și ambasadorul unor asociații de profil de peste hotare.
Începând cu anul 2017 lucrează ca artist fotograf la Complexul Muzeal Arad, unde are ca obiectiv imortalizarea și punerea în valoare a patrimoniului material arădean.
Din anul 2019 este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, al Filialei „Ioan Slavici” Arad.
Cu ocazia celor 50 de ani de activitate jurnalistică „în slujba comunității arădene”, Nelu Scripciuc a fost distins de către „Asociația națională arădeană pentru cultura poporului roman”- „Astra arădeană”, reprezentată de istoricii Doru Sinaci și Sorin Bulboacă, cu o medalie ce poartă numele asociației.
Fotografia lui Scripciuc și-a arătat încă o fațetă la ultima expoziție.
Lucia Bibarț/UZPR Arad