Proiect coordonat de Mihai Pașca remarcat în raportul de țară privind statul de drept

editat de ARQ • 25 Jul 2024 • 0 Comentarii

Ieri Comisia Europeană a publicat Raportul anual privind Statul de Drept.

Potrivit celor comunicate de Ministerul Justiției România are parte de cel mai bun raport de la înființarea acestui mecanism, în ceea ce privește capitolul Justiție, fiind apreciate stabilitatea reformei judiciare și implementarea Legilor Justiției intrate în vigoare acum aproximativ un an și jumătate.

Proiect coordonat de Mihai Pașca remarcat în raportul de țară privind statul de drept

Printre aspectele remarcate pozitiv de raport se regăsește și reformarea sistemului ajutorului public judiciar, un proiect coordonat de secretarul de stat arădean Mihai Pașca. Modificările apreciate se referă în special la introducerea posibilității de a acorda asistență judiciară organizațiilor neguvernamentale care acționează pentru un interes general, atunci când costurile procesului ar putea să le afecteze semnificativ activitatea respectiv să le îngrădească accesul la justiție. Prin același proiect este scăzut cuantumul unor taxe de timbru – cum este cea pentru partajul judiciar – a căror valoare ridicată reprezenta până mai recent o adevărată îngrădire a accesului la justiție. Se introduce de asemenea obligația instanțelor de a informa justițiabilii cu privire la posibilitatea și condițiile de solicitare a asistenței judiciare.

„Este un moment de satisfacție care confirmă munca și eforturile concertate atât ale colegilor din Ministerul Justiției cât și ale celor din cadrul Inaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public și sistemului de justiție în ansamblu. După momentul închiderii Mecanismului de Cooperare și Verificare acest raport întărește concluzia că ne aflăm pe un drum corect în ce privește aplicarea reformelor din ultimii ani”, a declarat Mihai Pașca.

Iată câteva dintre progresele și aspectele pozitive constatate în raport:

∙ suplimentarea resurselor alocate Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a își îndeplini noile atribuții privind gestionarea bugetelor instanțelor, contribuindu-se astfel la independența sistemului judiciar

∙ ocuparea funcțiilor de conducere în Parchetul General, DNA și DIICOT

∙ creșterea resursei umane din instanțe și parchete fiind apreciată organizarea de concursuri pentru recrutarea de magistrați, de concursuri de promovare și organizarea de transferuri, precum și prin modificări ale legii pentru a crește numărul maxim de posturi de procurori. Astăzi, urmare a acestor măsuri criza de resursă umană din sistem a fost semnificativ ameliorată. O notă pozitivă pentru numărul de procurori DNA ajuns și menținut la nivelul asumat prin PNRR ( grad de ocupare de minim 85%); DNA a funcționat în februarie 2024 cu 156 de posturi ocupate.

∙ ultimele modificări ale cadrului legislativ în materia cercetării penale a infracțiunilor săvârșite de magistrați care soluționează problema ratei scăzute de ocupare a posturilor de procurori anume desemnați pentru a investiga astfel de cauze. Noua reglementare permite procurorului general să propună, din oficiu plenului CSM, procurori care să ocupe aceste posturi și stabilește un număr minim de trei posturi pentru fiecare structură teritorială, ceea ce va permite adaptarea numărului de procurori în funcție de volumul de muncă.

∙ îmbunătățirea nivelului de transparență al Inspecției Judiciare, în special prin publicarea de rapoarte privind verificările și controalele pe care le efectuează și prin publicarea de informații privind acțiunile disciplinare. Se observă și că un număr de sancțiuni disciplinare pronunțate de CSM au fost anulate de ÎCCJ, ceea ce demonstrează eficiența controlului jurisdicțional efectuat de ÎCCJ în materie disciplinară;

∙ eforturile semnificative pentru digitalizarea sistemului judiciar între care sprijinirea tranziției către un sistem electronic centralizat de gestionare a cazurilor, finanțat prin PNRR. Aplicația „Dosar electronic pentru judecători” a devenit operațională în 2023 pentru toate instanțele naționale. Se menționează și configurarea viitoarei versiuni a aplicației ECRIS V, care ar trebui să fie pe deplin operațională până la sfârșitul anului 2025.