Un caz aparte a fost zilele trecute și la Mădrigești (comuna Brazii), dar care din fericire s-a rezolvat zicem noi , cel puțin pe moment, între un crescător de animale și un arendaș de teren agricol (fâneață). Nu dăm nume pentru că nu ajută cu nimic, mai ales că am reușit prin prezența noastră acolo să stingem acel conflict, după nici o oră, de aceea țin să mulțumesc ambelor părți că au reușit să se înțeleagă pe cale amiabilă, astfel fiind stins un conflict care ar fi putut să ia amploare și să genereze un adevărat scandal. Un merit deosebit în acest caz îl are și Dorin Cătană, viceprimarul comunei Brazii care a făcut tot posibilul ca situația să ia un făgaș normal.

De altfel așa cum știm, oamenii din comuna Brazii sunt foarte harnici și liniștiți prin natura lor, iar aceste locuri cu preponderență de deal și pădure au o frumusețe aparte, însă din păcate ca peste tot mai sunt și dispute. Așa cum am promis celor prezenți la fața locului, nu vom da nume însă vrem să tragem un semnal de alarmă valabil pentru toți locuitorii satelor referitor la îngrășămintele chimice  împrăștiate pe terenurile agricole. Există o procedură legală referitoare la acest aspect, iar nerespectarea acestei proceduri atrage sancțiuni grave asupra proprietarilor de terenuri. Cazul de față este însă unul mai aparte pentru că, din cele relatate de crescătorii de animale, azotul (cu sare după spusele unei crescătoare de oi) nu a fost distribuit pe teren ca îngrășământ ci pur și simplu pus grămăjoare pentru a otrăvi orice animal care trece pe acel teren, iar ca mijloc de avertizare, au fost puse tăblițe colorate în portocaliu  din loc în loc, dar fără a scrie nimic pe ele, ori, legal acele tăblițe nu spun nimic, ele trebuiau să fie inscripționate cu litere mari  cu înscrisul «TEREN OTRĂVIT», așa cum prevede legea. Omul nici nu a informat în scris Primăria și Poliția după cum relata chiar dânsul. O greşeală care l-ar fi putut costa mult pe cel în cauză, dacă erau decese în rândul animalelor. Astfel de probleme se pot rezolva pe cale amiabilă, pentru că bietele animale nu au nici o vină și mai mult trebuie să ne gândim că efectivul animalelor a scăzut drastic în ultimii ani în țară și nu e de dorit decimarea lor, că destul se abat asupra țării noastre tot felul de «peste porcine și gripe de tot felul» de aceea nici nu vrem să ne gândim mai departe la faptul că pe acolo puteau trece oi și vaci sau chiar vânat, mistreți sau căprioare.

Azotul a dispărut în cele din urmă

Omul a făcut ceea ce a crezut că e bine, astfel încât nimeni să nu-i mai calce terenul însă nu a procedat conform legii din păcate. Nu acuzăm pe nimeni, și nici nu ținem partea crescătorilor de animale, însă este de dorit ca această situație să nu se mai repete nicăieri și ne oprim aici tocmai pentru a da posibilitatea părților să reflecte la cele amintite mai sus. De altfel după plecarea noastră am fost anunțați de viceprimarul Dorin Cătană că omul a înțeles la ce s-a expus și a ridicat acele grămăjoare de azot (cu sau fără sare) de pe teren. Desigur că asistând la discuțiile între părți, am insistat și noi pe stingerea acestui conflict și sperăm că oamenii au înțeles că e de dorit o conviețuire în pace și liniște astfel încât să NU se mai ajungă la situații de acest gen.

Care sunt obligaţiile proprietarului în astfel de cazuri

A doua zi am luat legătura cu Direcția Agricolă Arad referindu-ne la obligațiile pe care le are un proprietar de teren agricol în astfel de cazuri și ne-au comunicat telefonic că era necesar un aviz de la o unitate FITO-SANITARĂ, apoi se anunță în scris Primăria care are obligația de a „BATE DUBA” sau a informa populația prin orice alte mijloace, după care se montează la capătul parcelei unde urmează a se împrăștia îngrășământul chimic tăblițe de avertizare cu înscris mare „TEREN OTRĂVIT” (tăblițele colorate nu au nici o semnificație legală) și abia apoi se pot depozita sau se pot împrăștia substanțele sau îngrășămintele chimice pe teren.

Desigur că legislația mai prevede și alte puncte dar cred că cel mai bine ar fi ca în fiecare localitate, administrația locală să pună afișe astfel încât greșeli de acest gen să nu se mai repete. Sperăm ca data viitoare să scriem un articol despre frumusețile acestor locuri, despre ,,izvorul de la Cioroi” cu cea mai  rece apă din zonă sau despre renumitul izvor de dincolo de Mădrigești cu referire la o fată (deși nimeni nu știe să spună dacă e vorba de o fată din Mădrigești ) sau despre frumoasa cascadă cu apă cristalină de sub șoseaua Julița-Mădrigești pentru că sunt destule lucuri de o frumusețe aparte în comună.                                       Și apropo, aveți încă dubaș în comună, la Secaș, care ar bea și el săracul, un vinars, când se mai dă cu azot pe dealurile comunei. Trebuie doar anunțat și vă asigur că „duba va fi ca unsă de s-o auzi până la Honț și dincolo de Criș”, iar la final toată lumea va fi „mulțămită” știind ce și cum!