Noul Parlament a fost convocat în data de 21 decembrie 2020, ora 12:00, la Palatul Parlamentului.

Pe 16 decembrie, după prima rundă de negocieri pentru formarea noului guvern de coaliție, președintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament care a fost ales pe 6 decembrie 2020. 

După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului, șeful statului organizează noi consultări cu partidele din Legislativ pentru desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.

Acesta are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere pentru programul de guvernare și a Cabinetului său.

Ulterior, programul și lista noului Guvern sunt dezbătute în ședința comună a celor două Camere. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, potrivit art. 103 din Constituție.

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi, respectiv trei pătrimi din numărul total de senatori şi după depunerea jurământului de către aceştia.

Noul Legislativ 2020-2024 are 465 de parlamentari

Camera Deputaților - 329 de deputați

PSD - 110 de deputați
PNL - 93 de deputați
USR-PLUS - 55 de deputați 
AUR - 33 de deputați
UDMR - 21 de deputați
Minoritățile naționale - 17 deputați

Senatul - 136 de senatori

PSD - 47 de senatori
PNL - 41 de senatori
USR-PLUS - 25 de senatori
AUR - 14 senatori
UDMR - 9 senatori

Cine conduce şedinţele celor două camere ale parlamentului până la validarea mandatelor noilor parlamentari

Până la alegerea președintelui fiecărei Camere, a Biroului permanent, lucrările celor două camere sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, respectiv de cel mai în vârstă senator, în calitate de preşedinte de vârstă, asistaţi de cei mai tineri 4 deputaţi sau senatori, în calitate de secretari, prin rotație.

Înaintea începerii lucrărilor în plenul fiecărei Camere va fi intonat Imnul național.

Validarea mandatelor de deputaţi şi senatori

În primele ședințe de plen ale celor două Camere vor fi alese comisiile de validare, compuse din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, în funcție de configuraţia politică a fiecărei camere.

Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi parlamentarii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.

Deputații, respectiv senatorii, ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul și vor fi aleşi preşedinții celor două Camere şi ceilalţi membri ai Biroului permanent şi se vor constitui comisiile parlamentare di nfiecare Cameră.

Formarea grupurilor parlamentare, alegerea liderilor de grup, alegerea preşedinţilor celor două camere, alegerea birourilor permanente

În cadrul primei reuniuni a noului parlament, membrii Legislativului se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului, formate din cel puţin 10 deputaţi, respectiv 7 senatori.

Grupurile parlamentare se pot constitui din deputaţi sau senatori care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar îşi desemnează: liderul de grup, unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari (Camera Deputaţilor); liderul de grup, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcţie de caz, şi un secretar (Senat).

De asemenea, după constituirea legală a Camerei Deputaţilor, se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedinţii celor două camere, care sunt membri ai birourilor permanente şi preşedinţi ai acestora, se aleg pe durata mandatului celor două camere.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, este format din preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. 

Biroul permanent se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică din Camera respectivă.

Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor din birourile permanente ale celor două camere se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configuraţiei politice şi în urma negocierii liderilor grupurilor parlamentare (art. 21 din Regulamentul Camerei; art. 22 din Regulamentul Senatului).

Fiecare din cele două camere îşi constituie, de asemenea, comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.

Atât birourile permanente cât şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei camere, mai arată Regulamentele separate ale celor două camere.

Alegerea preşedinților Camerei Deputaţilor și Senatului

Alegerea are loc prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaților propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. 

Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor/sentorilor prezenţi.

Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor din Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei respective şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor, respectiv ale senatorilor, prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile. 

Sursa: realitatea.net