MUZEUL MEMORIAL „Ioan Slavici şi Emil Monţia”

editat de Vasile Zărăndan • 15 Aug 2015 • 1 Comentarii

(str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)

Program de vizitare: Ma-D 09.00-17.00; L- închis

Tel. 0257. 384.088

Muzeograf: Laura MATEŞ

Cu prilejul comemorării a 90 de ani de la moarte marelui scriitor român Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 – 17 august 1925), pasionaţii de istorie, literatură şi muzică sunt invitaţi începând cu duminică, 16 august, să viziteze expoziţia temporară de ex-librisuri şi expoziţia permanentă, ambele dedicate scriitorului şirian, deschise la Castelul Bohus din Şiria. Duminică, 16 august, intrare este liberă.

EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ TRIENALA INTERNAŢIONALĂ EX-LIBRIS, 1998-2007

Expoziția propune o selecție reprezentativă din lucrărilor păstrate astăzi în colecția de grafică mică a Muzeului de Artă / Complexul Muzeal Arad.

Inițiată în 1998, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Ioan Slavici, Trienala Internațională de Ex Libris, identificată prin numele scriitorului clasic român, a reușit să dezvolte pe parcursul a patru ediții un proiect care a contribuit, alături de operele literare traduse în diferite limbi, la fixarea personalității autorului în memoria culturală universală.

Dimensiunea geografică în care a pătruns numele scriitorului s-a extins progresiv pe patru continente. Artiști din generații diferite, o parte dintre ei recunoscuți drept maeștri ai graficii mici, au tratat subiectul propus din perspectivă figurativă sau abstractă, prin tehnici de realizare clasice (ac rece, acvaforte, acvatinta, mezzotinta, gravură în aramă sau în oțel, xilogravură, linogravură, gravură în plumb, gravură în zinc, heliogravură) sau relativ moderne (serigrafie, fototipie, offset, grafică de computer), folosite individual sau mixt.

Prin lucrări realizate cu deosebită minuție, regăsite în special în mediul artistic slav și central-est european, ori prin juxtapuneri cromatice îndrăgite de graficieni sud-americani și până la compoziții care, păstrând proporțiile, amintesc de arta afișului, artiștii au re/compus portretul scriitorului, iar prin elemente simbol și personaje plasate undeva în Europa Centrală a sfârșitului de secol XIX, au ilustrat segmente din creațiea literară a lui Ioan Slavici.

Fiecare ediție a trienalei s-a finalizat prin jurizarea lucrărilor, acordarea de premii, expoziție și tipărirea catalogului. Alături de ex libris-urile care menționează înscrisurile in memoriam Ioan Slavici, Ioan Slavici. Arad. România, Slavici. România. 2004, propuse de organizator în regulamentele de participare, se regăsesc și lucrări fără trimiteri la numele lui Slavici. În toate cazurile lucrările au intrat în competiție, fiind excluse doar pseudo ex libris-urile.

EXPOZIŢIA PERMANENTĂ IOAN SLAVICI

Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia.

În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în diferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June. Activitatea publicistică la ziarul Tribuna din Sibiu a fost marcată de procesele de presă şi întemniţarea la Vacz. După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român. Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de profesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institulului Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceu German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice.

Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului – nuvele, poveşti şi romanul Mara – publicată în diferite limbi.

De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didactic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învățământ, medalia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric Din bătrâni.

De o valoare documentară, dar şi emoţională deosebită, este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din casa din Bucureşti, mobilier donat muzeului arădean de către familie.

Adelina Stoenescu

Departamentul de Relaţii Publice a

Complexului Muzeal Arad