Ministrul Justiţiei a cerut jurnaliştilor să se retragă dincolo de o linie, pentru a nu vedea notiţele scrise. Pentru că iniţial jurnaliştii nu au respectat indicaţia sa, Tudorel Toader a ameninţat că va pleca. După alte câteva zeci de secunde, conferinţa de presă a putut începe. 

Tudorel Toader: "Raportul are un număr de 36 de pagini în sinteză. Nu ştiu dacă veţi avea răbdarea să citiţi, deci îl voi prezenta în diagonală, în sinteză, apoi îl pozăm pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

Avem o justiţie: unii spun că e bună, alţii spun că e rea. Trebuie să fie egală pentru toţi şi în slujba cetăţeanului. Trebuie să fie bună, nu şi rea. 

 (...) Am început activitatea ca procuror. 

Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA. 

Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a Min. Justiţiei, determinată prin rolul său Constituţional. 

(...) Raportul, elaborat pe fondul dezbaterilor din ultimul an, care au divizat profund opinia publică, au ridicat la rang înalt atacurile la persoană, la atacuri care au polarizat atenţia forurilor internaţionale, au declanşat mecanisme de evaluare, ameninţând astfel realizarea obiectivelor şi punând în pericol statul de drept. 

Raportul priveşte procurorul şef al DNA. 

 (...) Am declarat că voi lua o decizie. Partea de concluzie se bazează pe acumulările de la începutul perioadei de referinţă, pe analiza faptelor şi acţiunilor inclusiv în media ale procurorului şef al DNA. 

Dacă aş sări direct la concluzii, v-aş spun că sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate în prezentul raport, pentru perioada februarie 2017-februarie 2018.

Am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre instituţii publice din România. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate 3 conflicte juridice de natură constituţională, conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios administrativ. 

Am arătat prin raportul de analiză a activităţii procurorului şef al DNA că, în sine, constatarea unui singur conflict nu are ca natură sancţionarea, asta o spuneam în 2017. (...) Concluziile sunt diferite când încălcările devin sistematice.

(...) MP îşi depăşeşte atribuţiile, dar îşi arogă atribuţii ce aparţin puterii legislative sau CCR. MP, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj instituţional. Anchetele au determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri, guvernul e blocat în activitatea de legiuitor, spunea Curtea.

Prin decizia 611/2017, CCR a constatat un nou conflict, între Parlament şi DNA, prin refuzul procurorului şef de a se prezenta în faţa comisiei de anchetă pentru verificarea aspectelor ce ţin de alegerile din 2009. CCR a reţinut în ceea ce o priveşte pe doamna Kovesi că a refuzat să dea curs celor 3 invitaţii şi să se prezinte la comisie. În scris a dat un raspuns incomplet, care nu a contribuit la stabilirea adevărului, ci la prelungirea perioadei de activitate a comisiei. S-a creat un blocaj în activitatea comisiei.

(...) Kovesi a declarat, pentru BBC, că se teme de desfiinţarea DNA. Într-un alt interviu, s-a lansat într-o critică dură asupra propunerilor legislative aflate în discuţie şi a efortului de curăţare a uneia dintre cele mai corupte ţări.

Potrivit Constituţiei, procurorul îşi exercită competenţele legale. Interpretează, aplică legea...dar opera de legiferare e a legiuitorului. (...) Afirmaţiile au afectat iremediabil imaginea României. Au creat o imagine negativă a României şi statului de drept. 

(...) În concluzie, potrivit articolului 1 din Constituţiei, în România este stat de drept.

Buna activitate a DNA este consemnată în documentele interne şi internaţionale. Standardul luptei nu poate acoperi şi proteja comportamente neconstituţionale, nelegale, la adresa României.

DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. Nu se identifică cu procurorul şef, ale cărei acţiuni din ultimul an au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia condusă.

Statul de drept e cel în care acţiunea fiecărei autorităţi publice e reglementată prin lege.

Nimeni nu e mai presus de lege, spune Constituţia. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele: trebuie să dezvoltăm ce e bun şi să eliminăm ce e rău.

M-aş adresa fiecărui român în parte: faceţi un exerciţiu cu ochii deschişi sau închişi. Nu contează numărul de cazuri, imaginaţi-vă că este unul arestat pe nedrept şi că stă arestat o zi, o noapte, un an, nu are cui să se plângă şi apoi este achitat şi se plătesc despăgubiri. Nu doresc nimănui să fie victima unei erori judiciare. Îşi schimbă radical abordarea şi înţelegerea.

Pentru aceste acte şi fapte, de netolerat într-un stat de drept, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA", a concluzionat Ministrul Justiţiei, precizând că îi lasă pe oameni să analizeze, apoi va face o conferinţă de presă şi va da explicaţii.

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a susţinut, săptămâna trecută, o conferinţă de presă de două ore în care a spus că nu are niciun motiv să îşi dea demisia, pentru că a respectat legea în tot ceea ce a făcut. Ea a afirmat că în acest scandal nu este vorba despre Kovesi, ci despre "asaltul asupra justiţiei".

Joia trecută, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, întrebat despre o eventuală revocare din funcţie a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, că la acest moment nu vede motive de revocare, dar că s-ar putea să existe unele pe care el nu le cunoaşte, dar le cunoaşte ministrul Justiţiei, iar Tudorel Toader ar trebui să vină extrem de documentat dacă ar avea o astfel de propunere.

Tot joia trecută, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ţinut să precizeze că înainte de a accepta postul de ministru a primit garanţii de neimplicare a factorului politic în activitatea Ministerului Justiţiei, fapt care s-a respectat şi se respectă şi în prezent.

Scandalul vizând DNA s-a declanşat după ce Antena 3 a difuzat o înregistrare cu fostul deputat PSD Vlad Cosma, care susţine că procurorii Mircea Negulescu şi Lucian Onea de la DNA Ploieşti ar fi încercat să facă dosare în baza unor "probe fabricate" pe numele unor politicieni şi oameni de afaceri, între care Sebastian Ghiţă.

Anunțul privind soarta șefei DNA coincide cu vizita oficială, în România, a unei delegații GRECO - Grupul Statelor împotriva Corupției, organismul anticorupție al Consiliului Europei. 

Sursa: reaalitatea.net