Evenimentul, plin de frumusețe folclorică, de bogăție de forme, de ornamente, de culori ale portului popular, de talent, de dinamism, de virtuozitate coregrafică, de vers și cânt patriotic, a bucurat ansamblurile artistice participante, pe clujenii și turiștii iubitori de folclor, prezenți în număr mare în primele două zile de festival, mai puțin în ultima zi, datorită unei ploi mocănești.

Ne-am delectat astfel cu evoluția artistică a ansamblului folcloric „Pe-un picior de plai” din Republica Moldova, cu cântece și dansuri culese toate de la vatră, după afirmația Ecaterinei Ursu, directoarea acestui „colectiv model”, care l-a colindat chiar și pe Papă, la Vatican. Acest grup folcloric, împreună cu valorosul ansamblu „Dor transilvan” al Companiei de Transport Cluj-Napoca, a realizat în festival un moment emoționant, de unire simbolică a Ardealului cu Basarabia, cântând împreună în scenă, de ziua Imnului de Stat al României, 29.07 a. c., imnul nostru național.

Momente de trăire intensă românească le-am simțit și la prezentarea cântecului „Basarabie frumoasă” sau a versurilor poeziei „Scrisoare din Basarabia”. Mesaj înălțător, de a fi acasă, în dulcea Românie, a fost transmis prin versurile unei melodii superbe, ce au dat în lacrimi: „E trist să fii în casa ta străin,/ Și fratele să stea rănit la poartă,/ Ca un Hristos căzut între păgâni,/ Nu, nu mai suportăm/ Jugul ce ni-l pun/ Cei lipsiți de neam!/ Hai să ne ridicăm,/ Și să-nfăptuim unirea.”

Ansamblul folcloric „Sonechko” din Ucraina a cucerit numeroase aplauze și ovații, pentru frumusețea și interpretarea dansului „Călușarii”, dansului de fete, dansului „Arcanul”, în coregrafia artiștilor poporului din Ucraina Tatiana și Mihai Guzun, originar din Moldova, bucuros de venirea la festival, în anul centenar al Marii Uniri.

Interpretare de înalt nivel artistic a fost vizibilă și în dansurile: „Hora de la Soroca” din Basarabia, dans bărbătesc cu tamburine, dans popular ucrainean, Polca din Bucovina, Tinerețea. Frumoasă și interpretarea melodiei „Cântă cucul, bată-l vina”, de către solista ansamblului.

De pe Valea Timocului, din Serbia, a venit pentru întâia oară la Cluj-Napoca, prin mijlocirea profesorului Irimie Popa, ansamblul folcloric „Horreum Margi Isakovo”, reprezentant al românilor de aici, frați care vorbesc greu limba strămoșilor, dar și-au păstrat portul și dansurile populare vechi: „Joc din bătrâni” și „Nuntă bătrânească”, pe care le-au transpus scenic cu succes

O excelentă prestație artistică a etalat-o ansamblul folcloric „Bystrancan” din Slovacia, prin calitatea dansurilor, inclusiv prin dansul țigănesc, pline de vioiciune și veselie scenică, prin melodiile de joc, susținute profesionist de formația orchestrală, într-o frumoasă ținută scenică, la fel ca și portul popular al dansatorilor, revenindu-i diploma de excelență a festivalului.

Prezența și evoluția ansamblului artistic din Israel a fost extrem de bine primită de publicul clujean, care s-a bucurat de cele cinci dansuri de mare frumusețe artistică, pline de ritm, de eleganță, de ținută scenică, de semnificații și nobile sentimente. Primul dans a reprezentat motive din Holocaust, fuga spre Israel, respectiv victoria vieții asupra morții, urmat de dansul vechilor tradiții evreiești din estul Europei. Am urmărit mai apoi un duet al dansului dragostei, al iubirii dintre poporul din Israel și Dumnezeu, urmat de dansurile dragostei pentru țară și pentru fericirea tinerilor dansatori din Israel.

În festival a fost prezent și ansamblul „Balgarce” din localitatea Vinga, Arad, condus de Anuța Teodorovici, cu un colaj de dansuri populare din diferite regiuni ale Bulgariei, inclusiv din zona capitalei Sofia. Ropotele de aplauze și ovații au fost răsplata bunei interpretări a programului lor artistic.

Ansamblul „Ziemya Myslenycka” din Polonia a cucerit publicul prin buchetul de melodii populare prezentate de valoroasa sa orchestră, prin acompaniamentul orchestral al acesteia, prin susținerea melodică a frumoaselor sale dansuri, jucate cu pasiune, cu talent, în costume populare superbe, ceea ce le-a adus trofeul „Serbările transilvane”.

Apreciere deosebită din partea publicului și a organizatorilor a primit orchestra profesionistă „Cununa transilvană”, dirijor Ovidiu Barteș, acordându-i-se diploma de excelență pentru momentele folclorice muzicale deosebite. De apreciere s-au bucurat și soliștii vocali de muzică populară Mariana Morcan, Mariana Ionescu Căpitănescu, Paul Ananie, Sebastian Stan, Alexandra Chira, Carmen Bozga, Cătălina Rotaru.

Ansamblul folcloric „Dor transilvan” – director artistic Tiberiu Groza –, a încântat prin interpretarea profesionistă a jocurilor populare de câmpie, de pe Someș, cât și prin cântecele solistei vocale Iulia Bucur, fapt îmbucurător în perspectiva participării la cele două festivaluri folclorice din China, la reprezentațiile din SUA din anul acesta.

Un real succes a avut ansamblul studențesc „Arcanul” al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prin suitele de jocuri populare, prin piesele instrumentale din vatra folclorică a Bucovinei, prin cântecele solistei vocale Mihaela Cașvan.

De bună apreciere s-a bucurat și ansamblul folcloric tradițional din Negreni, județul Cluj, cu un frumos obicei de nuntă, foarte valoros din punct de vedere al autenticității. Pe scena festivalului a urcat și grupul vocal din Gherla, cu repertoriul de cântece de cătănie, de șezătoare, de seceriș, de leagăn.

La final de festival, în prezența ansamblurilor participante, s-a cântat Imnul Europei, s-a rostit cuvântul de mulțumire și de rămas-bun de către Tiberiu Groza, directorul festivalului.

Marcell Gorcea