De la Gurahonț la Julița prin frumoasele păduri cu peisaje fermecătoare

scris de Dorin Bodea • 16 Jan 2018 • 0 Comentarii

Drumul peste inima codrului de la Gurahonț la Julița (DJ 708) este înainte de toate o mare realizare și un avantaj deosebit pentru locuitorii acestei zone în special. Însă nu vreau să prezint avantajele economice ale acestui drum, ci mai degrabă aș vrea să prezint frumusețea acestor locuri și faptul că drumul în sine este o punte de legătură între două părți ale județului, pe care înainte le despărțea împărăția codrilor.

De la Gurahonț la Julița prin frumoasele păduri cu peisaje fermecătoare

Acest drum ar trebui să fie înainte de toate, o punte culturală între Valea Crișului și Valea Mureșului, o apropiere între acești oameni. Având prieteni și cunoscuți de ambele părți, poate văd lucrurile altfel, pentru că atunci când sunt în zona Gurahonțului mă simt acasă, chiar ca acasă, iar când trec dincolo de păduri, pe Valea Mureșului și acolo mă simt acasă și acolo am prieteni și acolo sunt locuri foarte frumoase și oameni dragi mie.

Poate și acest aspect m-a făcut să-i propun unui bun prieten în urmă cu un an, că o NEDEE sau RUGĂ, cum se spune în Banat, la poalele pădurilor de la Mădrigești ar fi o mare realizare, un lucru care ar apropia cele două părți a județului.

Ar fi un lucru extraordinar de frumos pentru că astfel s-ar apropia locuitorii ambelor văi, care de secole au fost separați de pădurile de netrecut. La urma urmei, ar fi și un schimb cultural de tradiții și obiceiuri care diferă de multe ori de la un sat la altul, darămite de la o zonă la alta.

Sunt obiceiuri extrem de frumoase pe Valea Mureșului legate de colindul de Crăciun, care ar putea fi preluate și de tinerii din partea Crișului, precum și obiceiuri din zona Crișului care ar putea fi preluate de cei din partea Mureșului. Acest lucru cu siguranță ar apropia oamenii și tinerii mai ales din aceste frumoase locuri.

Sunt două lumi diferite încă și acest lucru îl văd și unii și ceilalți, de aceea cred că mai multe acțiuni culturale între comunele situate de o parte și de alta a Munților Zărandului ar fi benefice pentru toți și aici mă refer la comunele Brazii, Gurahonț, Almaș și Chisindia (care are deja relații bune de colaborare culturală cu Vărădia de Mureș) pe o parte și Săvârșinul, Vărădia de Mureș, Bârzava și de ce nu, comuna Petriș pe cealaltă parte.

Ar fi un lucru extraordinar de frumos ca toate aceste comune să facă parte din cel puțin un proiect cultural în fiecare an. Dar trecând peste acest aspect, aș vrea să spun că acest drum peste codru este de o frumusețe rară.

Începând de la Buceava și până dincolo, la Julița, peisajul este încântător trecând printre pădurile de foioase, cu aerul puternic ozonat atât vara cât și iarna, deși referitor la perioada iernii, nu este recomandat de parcurs acest traseu de către conducătorii auto începători mai ales când drumul este acoperit, pentru că prezintă pericole de derapaj nebănuite datorită numărului mare de curbe.

De asemenea, de la ieșirea din localitatea Slatina de Mureș spre Gurahonț curbele sunt foarte strânse și în rampă, iar pentru un începător sunt un calvar. Chiar și pentru un șofer experimentat este important ca viteza să fie adaptată la configurația drumului cu pante de peste 10 grade. Drumul începe să urce de la ieșirea din Mădrigești, de la aproximativ un km amonte și vă poartă alături de firul văii Sighișoara, trecând pe lângă izvor și cascada de la Mădrigești, apoi coboară puțin într-un frumos platou montan din hotarul Mădrigeștilor, după care urcă din nou spre locul numit ,,La Vânățele”, apoi spre culme după care coboară spre Slatina de Mureș pe câteva serpentine și ajunge brusc în sat.

Odată coborâți în Slatina de Mureș, veți avea parte de un drum lin, dar fermecător care traversează satul, după care iar păduri și fânețe de-o parte și de alta a șoselei, până spre localitatea Baia. Localitățile acestea au un farmec aparte, desprinse parcă dintr-o lume ireală, dar în același timp ne aduc aminte de copilăria petrecută la țară în urmă cu 20-30 de ani.

Sunt locuri frumoase, unde și lătratul unui câine dintr-o ogradă parcă ne duce cu gândul la copilăria petrecută la bunici. Odată ajunși la Julița, lumea parcă se schimbă și ne trezim în Șoseaua Națională spre Deva, lăsând în urmă acele plaiuri ce fac legătura între două lumi, a Crișului și Mureșului.

Vara este o plăcere să colindați prin aceste locuri, când totul este verde și fermecător, în liniștea de cleștar a pădurilor, iar după o zi petrecută aici, cu siguranță veți fi încântați de priveliște și de natură, nedorind să vă întoarceți spre oraș prea curând.

La Julița veți găsi o găzduire bună pentru a petrece câteva seri minunate, stând pe terasa pensiunii și ascultând susurul văii și cântecul greierilor, iar noaptea cu cerul plin de stele se va lăsa pe nesimțite în liniștea deplină, tulburată poate doar de lătratul unui câine.

Dimineața vă veți trezi în cântecul privighetorii care de ani buni ține concert dis-de-dimineață la pensiunea ,,Gura Raiului” din Julița. Dacă sunteți amatori de pescuit puteți înnopta la ,,Pescăria Jiva” din comuna Brazii, de partea cealaltă a traseului spre Gurahonț, iar a doua zi cu siguranță veți fi încântați de ceea ce veți vedea, prelungindu-vă șederea pe terasa pensiunii și savurând aerul curat și liniștea din aceste locuri, pentru că la urma urmei ,,Veșnicia s-a născut la sate”...